Apocalipsa climatică va atinge o nouă fază în 2024, când El Nino ajunge la maturitate. Noua ordine climatică schimbă anotimpurile
Vara 2023 a înregistrat cele mai ridicate temperaturi medii globale măsurate vreodată, a anunţat observatorul european Copernicus, care prognozează că anul acesta va fi probabil cel mai cald an din istorie. Climatologii se așteaptă ca 2024 să fie chiar mai călduros decât 2023, pentru că fenomenul El Nino va ajunge la maturitate. "Vom avea o nouă ordine climatică. Se schimbă toate caracteristicile anotimpurilor și ale formei în care fenomenele atmosferice se manifestă", a declarat la Digi24 climatologul Roxana Bojariu.
Climatologul Roxana Bojariu a declarat că 2023 se apropie foarte mult de 2016, la o sutime, 2016 fiind cel mai cald an din observațiile înregistrate la nivel global.
"Probabil că până la sfârșitul anului am putea avea o ierarhie în care 2023 să doboare recordul lui 2016.
Recordurile acestea se doboară și lună de lună, în unele cazuri chiar de la zi la zi, așa cum a fost în această vară.
Vara 2023 este ca vară boreală cea mai caldă la nivel global, așa cum rezultă din înregistrări. Avem de-a face cu temperaturile cele mai mari din ultimii 120.000 de ani apreciază experții, iar asta este o estimare bine fundamentată de comunitatea științifică.
Este o probabilitate foarte mare ca 2024 să fie chiar mai călduros decât 2023, pentru că fenomenul El Nino va ajunge la maturitate, iar influența sa asupra temperaturii medii globale va fi mult mai mare. Practic, El Nino s-a dezvoltat din vara acestui an, ia un timp până când răspunsul atmosferei la temperaturile mult mai mari din Pacific apar și în atmosferă. Pe lângă ce se întâmplă în Pacificul tropical, unde sunt temperaturi mai mari, avem și încălzirea la nivelul întregului ocean planetar", a explicat Roxana Bojariu.
Climatologul a spus că vara aceasta, în Atlantic au fost temperaturi fără precedent. Ea a amintit de valul de căldură marină din Marea Mediterană, care a adus pe coasta Spaniei 28 de grade Celsius la suprafața apei mării. Pe partea cealaltă a Atlanticului, în zona Golfului Mexic au fost 38 de grade la suprafața apei.
"Temperatura apei oceanelor și mărilor a atins recorduri fără precedent. E un semnal de alarmă, oceanul absoarbe 90% din căldura rezultată datorită intensificării efectului de seră rezultat prin acțiunile umane. Aceste ploi cu cantitate foarte mare de precipitații au impact devastator, cantitatea mare de precipitații poate fi legată de aceste temperaturi mari la suprafața mărilor și oceanelor care determină evaporare intensificată. Rezultă așadar o cantitate sporită de vapori de apă care alimentează aceste efecte, așa cum e acum în Spania, Grecia, Turcia.", a declarat Bojariu.
În ceea ce privește prognozele pentru această iarnă, ea a spus că e posibil să fie ninsori puternice, dar că deocamdată e dificil de estimat.
Nu e exclus să avem episoade limitate în timp, dar severe, chiar în condițiile schimbării climei putem avea episoade limitate în timp, poate mai scurte, dar mai intense, a explicat ea.
"Toate sistemele de vreme, inclusiv cele din anotimpul de iarnă pot căpăta un nivel de severitate mult mai mari. Vom avea noi norme climatice, o nouă ordine climatică, deja facem trecerea spre noua ordine climatică. Se schimbă toate caracteristicile anotimpurilor și ale formei în care fenomenele atmosferice se manifestă.", a afirmat climatologul.
"Colapsul climatic a început", a declarat în această săptămână şeful ONU, António Guterres, într-un comunicat. Iulie a fost cea mai fierbinte lună măsurată vreodată, iar august 2023 este acum a doua cea mai fierbinte, potrivit Copernicus. În primele opt luni ale anului, temperatura medie globală este cu doar 0,01°C în urma anului 2016, cel mai cald an măsurat vreodată. Dar acest record atârnă de un fir de aţă, având în vedere previziunile sezoniere şi revenirea fenomenului climatic El Niño în Pacific, care este sinonim cu o nouă încălzire.
Editor : G.M.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
