Va ataca Putin Moldova? Expert: Scenariul ca Transnistria să fie folosită pentru o escaladare militară categoric este pe masa lui Putin
Planurile rusești nu se opresc în estul și în sudul Ucrainei, iar scenariul ca Vladimir Putin să se folosească de Transnistria și de republicile separatiste din Georgia pentru o escaladare militară și pentru a crea instabilitate politică în cele două țări cu aspirații proeuropene este perfect plauzibil și categoric este pe masa lui Vladimir Putin, spune, într-un interviu pentru Digi24, Velina Tchakarova, directorul Institutului pentru Politici Europene şi de Securitate din Austria.
Experta spune că totul depinde de cât succes va avea Rusia în această fază critică a războiului din Ucraina, când pericolul prelungirii pe termen nedefinit a conflictului în sudul și estul Ucrainei este foarte mare. „Acesta este motivul pentru care trebuie să împiedicăm Rusia să câștige în această fază critică”, arată Velina Tchakarova. Ea spune că ideea de a oferi o „masă de negociere” lui Vladimir Putin ar fi o greșeală și avertizează că n-ar fi decât o iluzie speranța că dictatorul rus va opri războiul.
Pe de altă parte, societățile democratice sunt pândite de un pericol. Lipsa de viziune a liderilor politici a ridicat mult nivelul de neîncredere al cetăţenilor în tot ce înseamnă politică. Societăţile au nevoie de soluţii pe termen lung, iar politicienii oferă mai degrabă rezolvări pe termen scurt şi foarte scurt. Contextul internaţional prezent arată că viitorul poate fi bun dacă viziunile politice sunt coerente şi bine ţintite. Fără răspunsuri pline de consistenţă şi rezolvări reale la probleme presante, actualele structuri politice vor fi afectate, chiar dacă nimeni nu ştie încă ce să pună în loc, avertizează experta din Austria.
Prima iarnă europeană fără gaz rusesc. Rezistă solidaritatea europeană?
Cristina Cileacu: Vine iarna, ca să citez un faimos serial de televiziune, şi Europa se pregăteşte de impactul crizei energetice. Întrebarea este dacă unitatea va fi la fel de puternică atunci când oamenii, cetățenii, vor trebui să se confrunte cu scăderea nivelului de standard al vieții?
Velina Tchakarova, director AIES Austria: Ca să răspundem la această întrebare, trebuie să abordăm două straturi importante. Primul strat este criza energetică. Acum, criza energetică era deja în curs de desfășurare înainte ca Rusia să lanseze războiului la scară largă împotriva Ucrainei. Și este o criză structurală din cauza pandemiei şi din cauză că acum accelerăm procesul de decarbonizare, care, desigur, va avea nevoie de timp. Deci, pe de o parte, acum avem efectele amplificate pentru că războiul este întotdeauna inflaţionar. Și, desigur, un lucru este clar - că trebuie să rămânem pe aceeași pagină legat de decizia noastră cuprinzătoare (n.r. - a UE) de a trece la energia regenerabilă. Iar asta înseamnă, desigur, și întreruperea aprovizionării cu energie din Rusia. Am reușit deja să convenim asupra a 90% din petrolul rusesc. Am convenit asupra a două treimi din gazul rusesc. Cărbunele este deja în afara ecuației. Și cred că acum, odată cu iarna viitoare, va fi foarte important ca politicienii din toate statele membre și instituțiile Uniunii Europene să rămână pe aceeași pagină și să continue cu ceea ce au convenit.
Cele patru cărți pe care le joacă Rusia
Cristina Cileacu: În același timp, vedem că diferite țări reacționează diferit. De exemplu, Bulgaria este dispusă să renegocieze cu Rusia, în termenii lui Vladimir Putin în privinţa utilizării gazului rusesc. Ungaria are deja un nou contract cu Gazprom și, în același timp, Ungaria vorbește și despre faptul că nu mai susține sprijinul militar pentru Ucraina. Ideea că Ucraina luptă pentru binele general al tuturor îşi pierde sensul?
Velina Tchakarova: Pui o întrebare foarte importantă și ai numit și problema. Desigur, Rusia are patru cărți importante de jucat. Prima este cartea de energie și încă sunt dependențe ale statelor membre ale Uniunii Europene. Asta înseamnă că, în acest moment, aceste dependențe nu sunt dispersate în mod egal și unele țări vor simți mai multă durere pe termen scurt, până reuşesc diversificarea faţă de resursele rusești. A doua carte importantă este rodul șantajului, amplificând practic criza alimentară globală, care are și ramificații pentru Europa. Al treilea este îngrășământul și al patrulea, șantajul nuclear.
Acum, dacă vorbim de șantajul energetic, este foarte important să înțelegem că, în anumite state membre vor fi actori locali, actori politici, care vor încerca să obțină puncte bonus pentru binele lor, jucând încă cartea rusă. Dar, pe termen lung, acest lucru nu mai este sustenabil. Deci, este absolut clar că trebuie să rămânem toţi în acord. Și, în același timp, ar trebui să ne așteptăm că va fi o criză politică suplimentară într-un stat membru sau altul, pentru că astfel de actori vor încerca să valorifice cartea energiei ruse, pe termen scurt.
Breşe de securitate în Europa
Cristina Cileacu: Dar pe lângă acești actori politici despre care discutați, vedem acelaşi lucru și la nivel european în țări și în instituții importante. Scandalurile de spionaj pentru ruși sunt în creștere. Sunt cetățeni care lucrează pentru instituții de nivel înalt din Germania, de exemplu, sau chiar la nivelul NATO care sunt prinși spionând pentru ruşi cetățenii europeni. Este aceasta o altă slăbiciune a Europei, trebuie să îmbunătățim procesul de verificare a acelor persoane care ocupă aceste locuri de muncă?
Velina Tchakarova: Absolut. Să fie foarte clar că, pe 24 februarie, Rusia a lansat nu doar un război la scară largă împotriva unei țări suverane, Ucraina, dar a lansat și un război informațional și un război al mărfurilor împotriva Europei, pentru că în acest război existențial, Moscova încearcă de fapt să câștige războiul informațional împotriva noastră, împotriva europenilor, asta înseamnă, bineînţeles, instituţiile europene şi statele membre europene. Va căuta orice puncte slabe, fie la nivelul cetățenilor, la nivelul guvernelor, dar și la nivelul instituțiilor va explora și exploata punctele slabe să pătrundă, bineînțeles, în spectrul politic și pentru a utiliza aceste dependențe în favoarea intereselor rusești. Ideea de aici este să prezinte continentul ca incoerent în abordarea sa față de Rusia, să exploreze diverși actori politici, să exploreze diferite grupuri civile și, de asemenea, să folosească punctele slabe din instituții. Care este scopul final aici? Este destul de asemănător cu ce se întâmpla în timpul Războiului Rece. Și, de fapt, susțin că pe 24 februarie, lansarea războiului la scară largă împotriva Ucrainei, lansarea unui război de mărfuri și informații împotriva Europei a fost, de asemenea, manifestarea începutului unui Război Rece 2.0, în timp ce Rusia încerca să declanșeze competiția sistemică dintre China și SUA. Și de ce spun acest lucru acum? Este important să înțelegem că suntem deja într-un scenariu similar, ca în timpul Războiului Rece, când acest război informațional trebuie purtat de ambele părți. Trebuie să înțelegem că totul este în joc: ordinea noastră democratică, ordinea noastră economică liberală și societatea noastră civilă. Și acestea sunt măsurile pe care trebuie să le luăm, să contracarăm exact acest tip de influență.
După Rusia, atenţia se mută pe China
Cristina Cileacu: În același timp, dacă tot ai menționat China, vedem un al treilea tip de război și îl voi numi războiul economic, pentru că în timp ce Rusia se luptă cu ucrainenii, atât militar, cât și prin dezinformare, China câștigă, să spunem într-un mod mai silenţios, lumea. Face investiții, acordă împrumuturi care sunt foarte greu de rambursat. Vom asista la vreo schimbare a acestui mod de reacţie în cazul Chinei, vom vedea China folosind puterea militară?
Velina Tchakarova: Absolut. În primul rând, așa cum am spus, cred că unul dintre obiectivele principale, nu cel mai important, cel mai important obiectiv rămâne în continuare subjugarea completă a Ucrainei. Al doilea punct pe care l-am expus deja este, desigur, să transforme continentul european, ordinea europeană de securitate, într-o dezordine, într-un concert al puterilor europene, pentru că atunci Rusia va putea să folosească puterile europene unele împotriva celorlalte. Și al treilea strat important este ceea ce tocmai ai abordat, și anume că, prin lansarea războiului, Moscova a căutat să intensifice concurența sistemică dintre China și Statele Unite. De fapt, a declanșat reacția Chinei de a sprijini previzibil Rusia în războiul la scară largă din 24 februarie. De fapt, China răspândea toată dezinformarea, toate discursurile rusești încă din prima zi, iar acest lucru se întâmpla prin toate canalele diplomatice oficiale. A susținut și pozițiile rusești în toate organizațiile internaționale relevante, dar și în organizațiile regionale unde Occidentul este izolat. Și nu în ultimul rând, ceea ce ai menționat, faptul că într-o lume interconectată precum cea în care trăim acum, este prima dată când avem un sistem capitalist global, toate țările sunt interconectate. Bineînțeles, războiul este purtat prin toate mijloacele posibile, inclusiv geoeconomic, inclusiv prin toate aceste instrumente de război economic pe care le-ai menționat. Și aici China are o mulțime de pârghii.
După cum am văzut, în urma vizitei lui Nancy Pelosi în Taiwan, a fost cea mai severă escaladare militară în strâmtoarea Taiwan și în Marea Chinei de Sud. În realitate, China și-a arătat încă o dată în mod deschis adevăratele interese în regiune și nu numai. Asta înseamnă, că, în opinia mea, nu există nicio întoarcere de la acest drum. Mai sunt încă două delegaţii ale Congresului care merg în Taiwan şi anticipez că China va continua să escaladeze înaintea importantului Congres al Partidului Comunist din această toamnă. Având în vedere faptul că vom asista şi la alegerile de la mijlocul mandatului în Statele Unite, susţin că vom avea o perioadă foarte tensionată în relaţiile bilaterale dintre China şi Statele Unite, ceea ce înseamnă şi că Occidentul nu se poate baza pe niciun sprijin chinez pentru poziţiile sale în ceea ce priveşte izolarea internaţională a Rusiei.
În ce direcție merg relațiile externe
Cristina Cileacu: Xi Jinping se îndreaptă spre al treilea mandat de președinte al Republicii. Din moment ce își va asigura puterea într-o manieră solidă, atitudinea sa față de restul lumii, nu doar faţă de Statele Unite, ci și față de Europa, se va schimba în vreun fel, va deveni mai aspră?
Velina Tchakarova: Anticipez o perioadă în care relațiile dintre Statele Unite și China vor deveni mai tensionate. Vom vedea acțiuni chineze mai vizibile pe toate arenele de concurență, în toate rețelele socio economice relevante, comerțul global, economia globală, lanțurile de aprovizionare. Toate aceste dependențe pe care le-ai menționat și pe traseul Inițiativei „Belt and Road”, adică relaţiile cu ţările terţe din Asia, Africa, America Latină, dar şi relaţiile cu Europa, având în vedere faptul că Europa este acum destul de coerentă în ceea ce priveşte sprijinirea Ucrainei şi încercarea de a ajuta Ucraina să câştige războiul împotriva Rusiei. Cred că acest tip de bifurcație, care înseamnă divizarea sistemului în două părți mari, se va aprofunda și mai mult. Și va fi un fel de alegere dură pentru o mulțime de actori regionali relevanți, inclusiv puterile europene, care trebuie să se poziționeze strategic. Trebuie să spună că se alătură Statelor Unite, pentru că altfel am putea ajunge într-o situaţie în care continentul european va fi divizat în blocuri majore, de-a lungul celor mai importante interese geopolitice ale actorilor regionali. Asta înseamnă, desigur, pe baza abordării lor față de Rusia, pe baza abordării lor față de China și pe baza alianțelor lor, cât de aliate sunt cu Statele Unite.
Un nou bloc geopolitic?
Cristina Cileacu: Și credeţi că, din moment ce cunoașteţi foarte bine liderii politici europeni, vor putea avea un consens coerent în relația cu China?
Velina Tchakarova: Acesta este un semn de întrebare deschis. Încă o dată, este nevoie de conducere solidă, pentru că vorbim despre perspectiva pe termen lung a continentului. Vrem să devină continentul nostru o curte geopolitică a relațiilor internaționale, unde toți actorii relevanți, practic pătrund aici să-şi rezolve propriile interese? Sau vrem să venim cu o poziție foarte puternică și coerentă, în care spunem că avem nevoie de răbdare strategică, trebuie să facem tot posibilul să ajutăm Ucraina să câștige războiul, să ajutăm de fapt la prevenirea apariției unui nou bloc geopolitic pe continentul nostru, unul al Rusiei, Belarus și părțile din Ucraina care vor fi sub controlul Rusiei? Dacă se întâmplă acest lucru, pentru că dacă se întâmplă acest lucru, ordinea europeană de securitate pe care o știm, va dispărea. Asta va însemna că trebuie să restaurăm sau trebuie să retragem complet ordinea de securitate. Şi, după cum vedem, războiul puterii dure a revenit pe ordinea de zi, nu doar pentru afacerile globale, ci şi pentru relaţiile europene. Dacă factorii noștri de decizie politică au deficiențe de viziune și se gândesc doar la agendele lor politice pe termen scurt, încearcă să obțină puncte bonus pe termen scurt, înseamnă că vom fi expuși și slăbiți, dacă permitem acest tip de scindare, dacă permitem să apară diferențe.
China vs India, confruntarea giganților asiatici
Cristina Cileacu: Dacă vorbim despre Statele Unite, şi ai spus deja că vor avea loc alegeri intermediare în luna noiembrie, asistăm în SUA la o creştere a opiniilor radicale la nivelul politicienilor, de data aceasta, nu doar la nivelul americanilor. Ce impact vor avea acestea asupra tuturor, în special asupra Europei, pentru că Statele Unite sunt principalul furnizor de securitate pentru noi toți.
Velina Tchakarova: Permite-mi să încep cu afirmaţia clară că trebuie să fim sinceri cu noi înşine aici, în Europa, noi toţi, familia celor 27. Trebuie să recunoaștem în sfârșit că am „călătorit liber” cu susţinerea puterii americane, în ultimii 30 de ani. Mai mult sau mai puțin, acum trebuie să avem grijă de propriile noastre capacități europene de apărare, ca să devenim acel pilon european foarte puternic în NATO. De ce este important acest lucru? Pentru că ai menționat problema. Bifurcația sistemului global este şi bifurcația sau polarizarea la nivelul cetățenilor, la nivelul societății. Aşa că ceea ce ai menţionat ca problemă este ceva ce observăm peste tot în Occident, dar şi dincolo de el, este fenomenul major, societal al poziţiilor extreme din stânga şi din dreapta. Încă o dată, unii ar spune că istoria se repetă sau probabil se aşează la fel ca acum 100 de ani. Asta înseamnă că această polarizare ar putea crea și un scenariu în care, în doi ani, va putea fi un președinte în Statele Unite care nu va fi foarte favorabil organizațiilor și instituțiilor internaționale, cum am văzut că s-a întâmplat deja. Iar asta înseamnă că trebuie, ca europeni, să fim atenţi la un astfel de scenariu și să ne asigurăm propria autonomie strategică. Într-un fel, aşa cum am spus, înseamnă un pilon european puternic în cadrul familiei NATO, care să asigure instituţii multilaterale puternice, cu o conducere solidă în acele domenii în care suntem buni. Suntem foarte buni în domeniul comerţului, suntem foarte buni în domeniul standardelor, suntem foarte buni în domeniul capacităților în diferite domenii. Acestea sunt calităţi prețuite în întreaga lume, dar fără a fi percepuţi ca un jucător de securitate, fără a avea puterea necesară, nimeni din lume, după cum vedem, concurența globală a puterii se mișcă acum spre est, cu China și Statele Unite fiind epicentrul acesteia, dar și China și India ca noua competiție majoră a giganților asiatici din Indo-Pacific. Dacă vrem să facem parte din toate aceste constelații relevante, avem nevoie de putere relevantă. Și această putere relevantă este ceva ce trebuie să construim, având în vedere și faptul că acum războiul s-a mutat și în Europa.
Republica Moldova, vulnerabilă în faţa lui Putin
Cristina Cileacu: Întrebarea finală este scurtă, legată de Republica Moldova. Va fi această țară atacată direct de armata Rusiei?
Velina Tchakarova: Totul depinde de cât succes va avea Rusia în această fază critică a războiului. În acest moment, suntem în mijlocul unei contraofensive a forțelor ucrainene. Totul se poate schimba foarte repede pe fronturi, acum în sud și în est, dar un lucru este clar, planurile rusești nu se opresc în estul și în sudul Ucrainei. Rusia caută încă subjugarea politică, economică și socială completă a Ucrainei și dacă este necesar, într-una din etapele ulterioare ale războiului, Rusia poate, desigur, să creeze instabilitate politică în Transnistria, folosind și amprenta militară pe teren. Acest lucru este de fapt un lucru pe care nu l-aș exclude ca scenariu, așa cum am spus, tinând cont de cât de mult succes ar putea avea Rusia în această fază critică. Acesta este motivul pentru care trebuie să împiedicăm Rusia să câștige în această fază critică, pentru că atunci pericolul înghețării războiului din sud și est este foarte mare, pentru că așa cum ai menționat, există aceste voci politice puternice în favoarea păcii, este această convingere puternică, greşită în opinia mea, că prin oferirea unei mese de negociere lui Putin, printr-o invitaţie într-una dintre aceste capitale frumoase, el va opri războiul. Este o iluzie. Deci, da, este un astfel de scenariu, este o astfel de posibilitate ca Transnistria, dar și republicile separatiste din Georgia, să poată fi folosite pentru escaladarea militară în continuare, dar și pentru instabilitate politică, pentru că acest lucru creează și o situație pentru guverne, adică guvernul din Moldova și guvernul din Georgia. După cum știm, cele două țări au o perspectivă de aderare, o ţară are statut de candidat, cealaltă are perspectiva calității de membru. Deci, scenariul este categoric pe masă. Punctul final, și revin la întrebarea anterioară despre cât de important este acum să lucrăm și la această polarizare, pentru că vedem o polarizare similară, pe care ai menționat-o, în societatea americană și în societățile noastre europene.
În acest moment, dacă rămânem la extremele politice pe termen scurt și dacă căutăm răspunsuri politice pe termen scurt la întrebări critice, la întrebări legate de război și pace, cred că nicio societate nu va beneficia. Așadar, societățile trebuie să înceapă să își pună la îndoială guvernele și să înceapă să solicite soluții durabile pe termen lung. Cred că aceasta este singura modalitate să ieşim din această situaţie, după cum a afirmat diplomatul de vârf al Uniunii Europene, criza triplă: mâncare, energie, finanţe, pe fundalul unui război.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
