Declaraţia a fost făcută de comandantul forţelor strategice ruse, pentru agenţia Itar-tass, cu doar două zile înainte de inaugurarea sistemului de apărare antirachetă de la Deveselu.
Generalul Serghei Karakaiev susţine că aceste măsuri „sunt condiţionate de faptul că Statele Unite continuă să îşi îmbunătăţească sistemul de apărare antirachetă, inclusiv prin noi desfăşurări de forţe în Europa. De aceea se acordă o atenţie deosebită pentru dezvoltarea de noi sisteme de rachete, capabile să contracareze scutul antirachetă.”
De asemenea, purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a afirmat în trecut că amplasarea de lansatoare de tip MK 41 în România constituie o încălcare a Tratatului Forțelor Nucleare Intermediare.
Acordul Forţelor Nucleare Intermediare, semnat de SUA şi URSS în 1987 şi intrat în vigoare pe 1 iunie 1988, obligă ambele părţi să distrugă toate rachetele balistice şi de croazieră cu raze de acţiune cuprinse între 500 şi 5.500 de kilometri.
În replică, în Declaraţia comună România-SUA privind dobândirea capabilității tehnice a Facilității de apărare antirachetă Aegis Ashore de la Baza Militară Deveselu se arată că „dobândirea acestei capabilități reprezintă o creştere semnificativă a capacităţii de apărare antirachetă şi a ariei de acoperire defensivă pentru zona sudică și centrală a teritoriului european al NATO în raport cu ameninţările cu rachete balistice cu rază scurtă şi medie de acţiune venite din afara spațiului euro-atlantic.”
Baza americană de la Deveselu este doar o mică parte din proiectul de apărare antirachetă. Scutul are rolul de a apăra America şi aliaţii săi de rachete balistice lansate de inamici. Ca să poată funcţiona, are nevoie de radare şi de rachete performante care să le poată urmări şi distruge pe cele ale inamicului.
Proiectul a presupus construirea a două baze terestre, una în România şi alta în Polonia. Lor li se vor alătura nave de luptă poziţionate în Marea Mediterană. În momentul în care radarele de ultimă generaţie aflate în Turcia şi Marea Britanie vor identifica o rachetă trasă de inamic, atunci proiectilele defensive ale scutului vor fi lansate pentru a distruge ţinta.
La Deveselu vor ajunge 44 de rachete, numite de specialişti - interceptori. Agenţia Americană de Apărare Antirachetă a anunţat că a alocat 550 de milioane de dolari pentru realizarea lor.
Aceşti interceptori vor avea o autonomie de 500 de kilometri, pot să ajungă la o altitudine de 160 de kilometri şi ating viteza de 9.600 de kilometri pe oră.
Baza de la Deveselu a fost inițial construită în 1952, cu bani veniţi de la Uniunea Sovietică. Acolo s-au înregistrat şi câteva premiere: aterizări ale avioanelor MiG 15 şi primul zbor supersonic, cu un MiG 19.