Klaus Iohannis, nemulțumit de propunerile președinției finlandeze a UE: „Nu procedează corect”

Președintele Klaus Iohannis spune că este nemulțumit de propunerea președinției finlandeze a UE privind alocările bugetare pentru următorii ani. Aceasta, în condițiile în care țările care contribuie cu mai mulți bani la bugetul UE cer o scădere a alocărilor, iar țările care sunt beneficiari neți nu sunt de acord cu acestă propunere.

„Vom avea mâine o discuție pe Cadrul Financiar Multianual și pot să vă spun că am nemulțumiri aici. Președinția noastră a făcut progrese, cu bună credință, cu partenerii împreună, s-au făcut progrese pe acest Cadru Financiar Multianual. Acum președinția finlandeză mi se pare ca nu procedează corect fiindcă practic au solicitat să se meargă înapoi la ce a fost înainte de președinția noastră și au venit cu niște propuneri pe care nu le agreez și nu le sprijin sub nicio formă”, a spus Klaus Iohannis.

„Nu sunt de acord să avem reduceri pe politica agricolă și pe politica de coeziune. Aceste lucruri mi se par greșite, e o abordare pe care nu o sprijină România și acest lucru îl voi spune foarte clar când ajungem la acest capitol”, a continuat el.

Kelemen Hunor nu vrea prelungirea mandatului lui Iohannis: Următorul șef al Senatului trebuia sa preia atribuțiile prezidențiale

Iohannis a anunțat cât timp va rămâne președinte și a explicat ce urmează în situația „nemaiîntâlnită”. „România e o țară democrată””

Elena Lasconi, apel la Klaus Iohannis: „Să descretizeze acele informații importante. E vorba de influența Rusiei”

Momentul în care un șofer din Iași virează la stânga și este lovit în plin de tramvai

Ce spune Potra despre paza lui Georgescu

Cum arată utilajele care vor fi folosite la săparea tunelurilor pentru metroul din Cluj-Napoca

Care sunt cele mai „instagramabile” locuri din București, anul acesta de Crăciun

Apelul la 112 care anunța că Potra pregătește proteste

Căldură pe datorie, în Constanța. Societatea de termoficare face un împrumut bancar

„În ceea ce privește alocarea de către state, dacă e 1% din PIB sau 1,1% cum a cerut Parlamentul sau 1,3%, asta va rezulta din negocieri, dar după părerea mea nu putem să aruncăm așa niște cifre fără să ținem cont de statele membre și asta a făcut președinția finlandeză”, a mai spus Iohannis.

Germania, susţinută de alte state contributoare nete la bugetul UE, printre care Suedia, Olanda sau Austria, a cerut o diminuare a acestuia, astfel încât în viitorul cadru financiar multianual să nu se depăşească procentul de 1% din venitul naţional brut combinat al statelor membre, procent care în propunerea Comisiei Europene (CE) este de 1,11%. Ministrul finlandez al afacerilor europene, Tytti Tuppurainen, a descris miercuri aceste propuneri ca fiind amândouă „nerealiste”.

La rândul său, comisarul european pentru buget, germanul Guenther Oettinger, şi-a criticat săptămâna trecută propria ţară pentru susţinerea unei diminuări a alocărilor în cadrul financiar multianual al UE, el subliniind că Germania, deşi este un contributor net la bugetul UE, beneficiază mult de pe urma fondurilor de coeziune alocate statelor membre mai sărace, întrucât prin ridicarea nivelului de bunăstare, acestea pot cumpăra mai multe produse de la vecinii lor mai bogaţi.

Negocierea bugetului UE este mereu o chestiune dificilă, ce provoacă disensiuni între statele contributoare nete şi beneficiare nete. Cele din urmă sunt nemulţumite de faptul că schimbarea priorităţilor ar diminua alocările pentru politica de coeziune şi politica agricolă comună, iar o condiţionare a accesării fondurilor europene ar putea determina Ungaria sau Polonia să blocheze adoptarea cadrului financiar multianual, care trebuie aprobat în unanimitate de statele membre UE.