Potrivit unui raport pregătit de Comisia Europeană, pierderile Bank of Cyprus şi Laiki Bank sunt duble faţă de estimările de la sfârşitul anului trecut. Descoperirea creşte preţul salvării Ciprului cu cel puţin şase miliarde de euro. Desigur, şi această prognoză poate fi inexactă, în condiţiile unei adânci incertitudini, afirmă comisarul european pentru economie Olli Rehn.
Surse din cadrul Comisiei Europene şi din ministerul german de Externe citate de Wall Street Journal susţin că Bruxellesul nu va da nici un ban în plus pentru salvarea Ciprului. Cel mai probabil, statul insular va fi nevoit să găsească pe piaţa internă aceşti bani.
Harris Georgiades, ministrul cipriot de Finanţe, afirmă că Nicosia va respecta înţelegerea cu Comisia Europeană: „Vom face totul ca ea să funcţioneze.”
Contribuţia Ciprului la planul de salvare financiară a urcat de la 7 miliarde de euro, cât prevedea iniţial proiectul, la 13 miliarde de euro. Cel mai probabil, preţul va fi plătit tot din banii clienţilor băncilor.
Între timp, autorităţile de la Nicosia au prelungit cu o săptămână măsurile de control al conturilor din bănci, dar au mai relaxat restricţiile: nivelul transferurilor financiare permise a urcat de la 25.000 la 300.000 de euro, iar limita transferurilor de bani în afara ţării a crescut de la 5000 la 20.000 de euro. Limita zilnică de retragere de la bancomate rămâne însă neschimbată: doar 300 de euro pe zi.