Uniunea Europeană face o concesie majoră Marii Britanii. Îi oferă o perioadă de tranziţie de un an şi nouă luni după Brexit. Asta înseamnă că după martie 2019 şi până în decembrie 2020, britanicii vor rămâne de fapt în multe dintre structurile UE şi vor putea participa la anumite reuniuni, chiar dacă nu vor mai avea drept de vot.
Britanicii vor trebui, în schimb, să respecte toate standardele comunitare. Scopul este ca ieşirea din Uniunea Europeană să se facă treptat. Condiţiile acestei tranziţii vor fi definite până în martie anul viitor, moment în care vor începe, foarte probabil, şi discuţiile despre viitoarele relaţii comerciale dintre Londra şi Bruxelles.
Premierul britanic ceruse din septembrie liderilor europeni să accepte o perioadă de tranziţie de doi ani. Europenii speră să se înţeleagă cu Londra asupra marilor principii ale perioadei de tranziţie până în martie, după care doresc să înceapă să discute despre cadrul viitoarei lor relaţii comerciale. Obiectivul lor este să ajungă, încă din octombrie 2018, la un acord de retragere care să includă atât modalităţile divorţului şi perioadei de tranziţie, cât şi o declaraţie comună care să definească liniile mari ale legăturilor viitoare cu Londra.
Odată intrată în vigoare plecarea Regatului Unit şi odată cu intrarea în faza de tranziţie, în martie 2019, negocierile comerciale ca atare vor putea să înceapă în mod oficial, în vederea unei intrări în vigoare în 2021. De atunci, practic, Brexitul va fi validat 100%.