PORTRET. Ce fel de președinte va fi Macron? Și ce fel de primă-doamnă va avea Franța?

O bună doză de intuiţie, un anume risc şi un concurs de împrejurări favorabile l-au condus pe Emmanuel Macron la Elysée, pe un drum expres, la câteva luni după ce şi-a lansat partidul şi a dat peisajul politic din Franța cu susul în jos, la vârsta de doar 39 de ani, comentează AFP, citat de News.ro.

Al optulea preşedinte al Republicii franceze a urmat o traiectorie meteorică , iar mulți îl numesc „obiect politic (mult timp) neidentificat”, dar, în acelaşi timp, este produsul sistemului şi un reprezentant revendicat „antisistem”, conformist şi îndrăzneţ, „nici de stânga, nici de dreapta”. Aşa a intrat, în mod brutal, în atmosfera primelor alegeri din viața sa, la conducerea unei mari mişcări de centru şi în faţa unor provocări şi şantiere imense.

„Eu cred că nu te pregăteşti vreodată pentru această funcţie. Nu ne putem imagina ce înseamnă asta, ca generozitate, ca violenţă”, a recunoscut fostul bancher de la Rothschild, necunoscut marelui public în urmă cu doar trei ani.

Cu o educaţie burgheză la iezuiţi, în Amiens, mereu cu nasul în cărţi, în apropierea bunicii sale directoare de colegiu, a fost un elev model, dar totodată rebel - fie că decide, singur, să se boteze la vârsta de 12 ani, fie că acţionează pentru a sfida convenţiile şi a se căsători cu Brigitte Trogneux, profesoara sa de franceză din liceu, cu 24 de ani mai în vârstă decât el.

Absolvent al Sciences-Po Paris cu o diplomă în filosofie, absolvent al promoţiei Sedar-Senghor la ENA, iar apoi la Inspecţia Generală a Finanţelor, el le-a atras atenţia primilor săi mentori politici - Jacques Attali în 2007, iar apoi François Hollande, care îl numeşte, de altfel, secretarului general-adjunct la Elysée în 2012 şi îl propulsează la Bercy (Ministerul Economiei și Finanțelor),  în primăvara lui 2014.

Însă, la fel ca studiile, „intuiţiile” pe care le are sunt cele care-i impresionează atât pe cei din primul său cerc de apropiaţi, cât şi pe adversarii săi politici.

„Eu cred că Macron a avut intuiţia, tocmai pentru că venea din afara vieţii politice tradiţionale, că partidele de guvernământ şi-au creat propriile slăbiciuni, şi-au pierdut propria atractivitate, erau, potrivit unei vorbe vechi, obosite, îmbătrânite”, mărturisea fostul președinte François Hollande.

Iar Macron a avut această intuiţie, să creeze En Marche!, în vara lui 2015. La conducerea micii sale întreprinderi politice - a cărei siglă coincide cu iniţialele sale şi care revendică în prezent aproximativ 270.000 de membri - Emmanuel Macron şi-a afişat tot mai ostentativ ambiţiile, începând de la un miting fondator incendiar, La Mutualité, pe 12 iulie 2016, în faţa a 3.000 de persoane.

A ştiut, ulterior, „să-şi asume riscul”, aşa cum îi place să spună, de a demisiona de la Bercy pentru a se lansa în cursa pentru fotoliul de la Elysée, cu o mână de susţinători în jurul său. Însă planetele s-au aliniat apoi perfect.

Alegerile primare ale dreptei, apoi ale stângii, i-au degajat un adevărat bulevard pe culoarul de centru, iar scandalul Fillon i-a tăiat şansele contracandidatului său, considerat cel mai periculos. Iar aşa cum a preconizat, François Hollande - al cărui moştenitor şi în egală măsură paricid este - s-a găsit între timp în incapacitatea de a candida pentru al doilea mandat.

Odată cu ascensiunea în sondaje, Emmanuel Macron - cu ochii săi albaştri şi zâmbetul pe buze - s-a lăsat cucerit de fervoarea reuniunilor publice, a întârziat pe scenă şi s-a delectat cu sloganele „Macron preşedinte!” în aşa măsură, încât adversarii săi politici au ironizat, uneori, atitudini de „Cristos”. El le-a răspuns promovând „bunăvoinţa” şi refuzând fluierarea contracandidaţilor la mitinguri, pentru a pregăti unitatea care avea să urmeze în mod inevitabil alegerii sale.

A avut totodată talentul să evite falşii paşi majori, în pofida unor declaraţii polemice, nişte „erori” pe care „şi le asumă”, ca atunci când a apreciat, în februarie, că procesul de colonizare a fost o „crimă împotriva umanităţii”.

Acum, el spune că vine la Elysee purtând „o parte ireductibilă a furiei poporului francez”, rezultatul unei campanii de contact direct, pe teren, unde şi-a apărat pas cu pas proiectul axat pe doi piloni - „eliberarea” economiei şi, în acelaşi timp, protejarea celor mai puţin înzestrați. Urmează, de-acum, să pună acest proiect în aplicare, într-un context dificil şi într-un mediu nou pentru el.

O primă-doamnă altfel?

Prezentă mereu alături de soţul ei, Brigitte Trogneux intenţionează să fie o primă-doamnă cum Franţa nu a mai avut. Se va inspira, totuși, de la Carla Bruni-Sarkozy, pe care o admiră, deşi a fost destul de criticată, a mărturisit fosta profesoară a liderului de la Elysee într-un interviu pentru Madame Figaro.

Carla Bruni-Sarkozy „şi-a făcut bine treaba”, consideră soţia preşedintelui Emmanuel Macron. „A fost criticată mult şi a trecut peste toate cu multă clasă. A gestionat bine (situaţia – n.r.), nu a fost uşor”, a spus Brigitte Macron.

Următorii cinci ani se anunţă dificili pentru viitoarea primă-doamnă a Franţei, care, împreună cu soţul ei, intenţionează să reformeze rolul soţiei preşedintelui pe scena ţării.

„Cred că este important să clarificăm (statutul primei-doamne – n.r.), în caz contrar, ne vom trezi în faţa unor practici ambigue, în faţa disimulării, care este imposibilă pentru cea vizată şi care este o formă de ipocrizie”, a explicat Emmanuel Macron în campania electorală.

„Dacă voi fi ales – nu, pardon, când vom fi aleşi – va fi acolo, cu un rol şi loc. Nu va sta în spate, ascunsă, sau nu va deveni un tweet (…). Va fi alături de mine, pentru că a fost întotdeauna alături de mine”, a spus el în aprilie.

În calitate de primă-doamnă, Brigitte Trogneux  intenţionează să se concentreze pe educaţie şi subiecte care afectează tinerii. Din acest punct de vedere, mulţi o compară cu Michelle Obama.

Trogneux este cu aproximativ 24 de ani mai în vârstă decât Macron – un fapt care a obsedat presa din întreaga lume. „Dacă aş fi cu 20 de ani mai bătrân decât soţia mea, nimeni nu s-ar fi întrebat dacă este o relaţie legitimă”, a declarat Macron pentru Le Parisien. „Numai pentru că soţia mea este cu 20 de ani mai în vârstă decât mine spun oamenii că nu este rezonabil”, a adăugat el.

Însă Trogneux nu a lăsat ca valul de porecle insultătoare din presă – „Prima bunică a Franţei”, „Barbie la menopauză” şi aşa mai departe – să o oprească de la a fi o prezenţă constantă alături de Macron pe tot parcursul campaniei.

În faţa celor care privesc cu scepticism femeile care au o relaţie cu bărbaţii mai tineri, faptul că şi-a sărutat soţul pe scenă, la evenimente de campanie, pare un act de sfidare.

„Fără ea, nu aş fi eu”, a spus Macron despre soţia sa, după victoria din primul tur de scrutin al alegerilor.

Fostă profesoară de teatru, ea l-a sfătuit pe soţul ei, care i-a fost, de altfel, elev, cum să se comporte pe scenă şi cum să rostească discursurile pentru a vrăji publicul.

„Îţi coboară vocea, trebuie să ridici vocea”, a fost ea filmată spunându-i lui Macron înainte de un eveniment de campanie.

De asemenea, ea l-ar fi încurajat pe viitorul lider de la Elysees să se concentreze pe subiecte precum egalitatea între sexe, scrie BBC News. A promis că jumătate dintre candidaţii En Marche ! de la alegerile legislative din 8 iunie vor fi femei.

O poveste de dragoste ca-n filme

Povestea lui Emmanuel Macron şi a lui Brigitte Trogneux a început când actualul preşedinte-ales al Franţei, atunci în vârstă de 15 ani, a luat parte la o piesă de teatru regizată de viitoarea sa soţie, relatează CNN.

Trogneux, care s-a născut într-o familie burgheză de ciocolatieri din Amiens, avea pe atunci o viaţă obişnuită. Avea o carieră stabilă, predând literatură franceză, latină şi teatru, era căsătorită cu un bancher, Andre Louis Auziere, şi avea trei copii.

Nu este clar când au început cei doi să aibă o relaţie romantică, dar Macron i-ar fi spus încă de la 17 ani: „Indiferent ce vei face, eu mă voi căsători cu tine”.

„Nimeni nu va şti când povestea noastră a devenit o poveste de dragoste. Acest lucru ne aparţine nouă, acesta este secretul nostru”, a subliniat la un moment dat prima-doamnă.

Părinţii lui Macron s-au opus relaţiei şi ar fi încercat să îi despartă pe cei doi, trimiţându-l pe adolescent la studii la Paris.

„Iubirea a distrus totul în cale şi m-a dus la divorţ. Era imposibil să îi rezist”, a mărturisit Trogneux pentru Paris Match în 2016.  

A divorţat de Auziere în 2006 şi s-a căsătorit cu Macron un an mai târziu şi s-a mutat la Paris, pentru a preda.

În 2015 a renunţat la carieră pentru a se concentra pe cea a soţului ei, care era atunci ministru al economiei.

„În fiecare seară discutăm şi repetăm ce am auzit unul despre celălalt (…). Trebuie să fiu atentă la tot, să fac totul pentru a-l apăra”, a spus prima-doamnă.

Cei doi au decis să nu aibă copii, dar Trogneux are deja doi fii şi o fiică, toţi adulţi. Sebastien, Laurence şi Tiphaine au o relaţie bună cu preşedintele şi au făcut campanie alături de tatăl lor vitreg. De altfel, cu fiica sa vitregă, Macron a fost coleg de clasă, iar părinții lui au crezut la un moment dat că de fapt de ea era îndrăgostit, nu de mama ei.

La 39 de ani, Emmanuel Macron poate spune că nu resimte lipsa copiilor. Este deja bunic: are şapte nepoţi vitregi.

„Nu avem o familie clasică, nu poate fi negat acest lucru. Dar există mai puţină iubire în această familie? Nu cred. Poate că este mai multă decât în familiile convenţionale”, a spus preşedintele în campanie.

(sursa: News.ro)

Citiți și: Prima zi de președinte a lui Emmanuel Macron

PORTRET. Viitoarea primă doamnă a Franței: profesoara devenită soția elevului

PORTRET. Cine este Emmanuel Macron, noul președinte al Franței

PORTRET. Emmanuel Macron, anonimul devenit favoritul alegătorilor

Portret. Tânărul creditat cu șanse la președinția Franței

Răspunsul lui Macron cu privire la vârsta soției sale

FOTO. Imagini de colecție cu Emmanuel Macron și soția sa, pe vremea când îi era profesoară la liceu