Analiză Business Club: Adevăratul haos va fi atunci când sancțiunile americane vor închide robinetul de petrol al Irakului
Dincolo de falsele temeri ale unui eventual război mondial, ca urmare a tensiunilor dintre Statele Unite și Iran, avem efectele imediate, cele din piețe. Prețul petrolului Brent a sărit de 70 de dolari pe baril, un maxim al ultimilor 4 luni, atunci când Iranul a fost blamat că a atacat cu rachete instalațiile petroliere din Arabia Saudită. De asemenea, aurul a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii şapte ani, uncia de paladiu a atins un nivel record de peste două mii de dolari, iar principalii indici bursieri s-au confruntat cu scăderi chiar și de două procente.
Sunt efectele tipice ale unui astfel de conflict, spun economiștii, care exclud radical un eventual război între cele două regiuni. Adevăratul haos va fi însă în momentul în care sancțiunile americane vor închide robinetul de petrol al Irakului, principala sursă de venit a țării. Asta e ultima amenințare a lui Trump. Dacă Irakul merge înainte cu expulzarea forțelor americane de pe teritoriul său, atunci va ajunge sub sancțiuni așa cum este și Iranul acum.
Drobul de sare există, tensiunea este groasă, poți să o tai cu cuțitul, dar America și Iranul au fost în situații mult mai fierbinți în anii '80 și nici măcar atunci nu a existat riscul un război.
Noile amenințări ale lui Trump au sporit de fapt îngrijorarea unor confruntări, care pot perturba aprovizionarea cu petrol din regiunea care reprezintă aproape jumătate din producția mondială.
Citiți și: O miliție proiraniană amenință că va opri transporturile de petrol din Golf către SUA
Departamentul de Stat: Risc mare de atacuri asupra instalațiilor petroliere din Arabia Saudită
În urma amenințărilor americane cu impunerea de sancțiuni, prețul petrolului Brent a sărit de 70 de dolari pe baril. Este o creștere de 2,4% față de vineri, atunci când cotațiile crescuseră deja cu peste 3%, după atactul aerian al americanilor din Irak, în urma căruia a fost ucis generalul iraninan Qassem Soleimani.
În total, de la atac, în doar 4 zile, Brentul a urcat cu peste 5 procente. Există acum îngrijorarea reală legată de perturbarea întregului climat, iar investitorii s-au îndreptat către activele de refugiu, cum ar fi aurul - căutat în perioadele de incertitudine financiară. Drept urmare, cererea mare de metale prețioase a ridicat prețul aurului la cel mai mare nivel din ultimii aproape șapte ani, la aproape 1.580 de dolari pe uncie.
Departamentul de stat american a avertizat că acum există un risc tot mai mare de atacuri asupra instalațiilor petroliere din Arabia Saudită, pe motiv că Iranul va vrea să răzbune uciderea generalului Soleimani. De asemenea, în urma execuției, Iranul a declarat că nu va mai respecta niciunul dintre angajamentele sale cu privire la acordul nuclear din 2015 pe care l-a semnat cu marile puteri mondiale.
Riscul de conflict armat este real, dar limitat zonal și ca amploare, atrag atenția analiștii, care sugerează că cel mai mare pericol din prezent este de fapt cel legat de prețuri.
Robert Halver, analist Baader Bank: O reacție tipică în perioadele de criză este întotdeauna creșterea prețurilor la aur și petrol. Nu mă aștept la un război între Iran și Statele Unite, deoarece ambele au prea multe de pierdut.
Conflict cu rezerve
Un război la scară largă între Statele Unite și Iran ar fi extrem de costisitor pentru ambele țări. Acest lucru pare să fi fost înțeles până acum atât de Washington, cât și de Teheran, în ciuda unor tensiuni constante în ultimii 40 de ani, care s-au manifestat inclusiv prin ciocniri directe sau operațiuni clandestine.
Statele Unite și Iranul se află de fapt într-un război încă din 1979, anul în care islamiștii au luat cu asalt ambasada americană de la Teheran și au ținut ostatici zeci de americani. Apoi, adevăratele turbulențe au avut loc în anii '80, când au existat o serie de atacuri ce au vizat interesele americane, de la deturnări de avioane, la răpiri sau atentate cu bombe, ca mai apoi în 1988 să aibă loc așa numitul „război al petrolierelor” dintre Orientul Mijlociu și Statele Unite. Au fost primele etape ale tensiunilor americano-iraniene.
De atunci, Statele Unite au tot amenințat Iranul cu sancțiuni, iar la rândul său Teheranul a avertizat în repetate rânduri că ar putea perturba comerțul mondial cu petrol, dintre care o mare parte se desfășoară prin Strâmtoarea Hormuz. Aproape 19 milioane de barili de petrol sunt transportați în fiecare zi pe aici, iar închiderea strâmtorii ar fi o mișcare ce ar afecta serios economia mondială. Deși cele două state sunt în conflict de patru decenii, până acum s-a reușit evitarea unei escaladări periculoase.
Actualele cotații la petrol au crescut pe scenariul pesimist. O analiză Goldman Sachs arată că deja prețul actual cuprinde orice ar însemna perturbări ale livrărilor din Golf. Iar dacă nu se va ajunge acolo, atunci cotațiile vor reveni. Statele Unite vor să preîntâmpine orice perturbare, iar forțele militare din zonă sunt în alertă. Marina britanică deja oferă escortă în strâmtoarea Ormuz pentru petroliere sub pavilionul țării.
Dincolo de tonul belicos trebuie așteptată totuși reacția în teren a Iranului. În 1988, reacția fermă cu foc a Statelor Unite, după mai multe episoade de provocări ale Teheranul au rezultat într-o liniștire.
Editor web: Liviu Cojan
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
