Piotr Tolstoi, noul preşedinte al Comisiei pentru afaceri internaţionale din Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului rus), a declarat duminică că împărţirea sferelor de influenţă între Rusia, SUA şi China la summitul de la mijlocul lunii noiembrie de Cooperare Economică Asia-Pacific (APEC) este mai importantă decât negocierile pentru pace în Ucraina.
„Dacă ei (Vladimir Putin, Donald Trump şi Xi Jinping - n.r.) reuşesc să abordeze garanţiile de securitate necesare pentru lume, împărţirea zonelor de influenţă, asta va fi mai important decât încercările privind o încetare a focului în Ucraina”, a declarat Piotr Tolstoi pentru agenţia TASS, potrivit Agerpres.
El a adăugat că „aceasta va însemna că vom discuta direct cu SUA şi China despre construirea securităţii globale în viitor”.
„Tocmai aceste preocupări au stat la originea operaţiunii militare speciale. Şi dacă acest lucru va fi discutat sau chiar decis parţial în cadrul acelei reuniuni, va fi mai important decât nenumăratele încercări ale lui (Trump) de a iniţia negocieri cu (preşedintele ucrainean, Volodimir) Zelenski. Eu nu cred în ele”, a mai spus el.
„Va atrage atenţia întregii lumi”
Tolstoi, membru al partidului Kremlinului, Rusia Unită, a subliniat că, în prezent, „există posibilitatea unei reuniuni tripartite în (oraşul chinez) Shenzhen” în cadrul summitului APEC din 18 şi 19 noiembrie.
În acest sens, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că cele trei ţări încearcă să ajungă la un consens privind agenda summitului.
„Părţile prezintă propuneri privind posibilele puncte de pe ordinea de zi. Unele sunt preferate de o parte, dar inacceptabile pentru alţii. Aici trebuie să se ajungă la un anumit consens”, a subliniat el.
„Şi dacă se va ajunge la acel consens, dacă reuniunea va avea loc în cele din urmă, atunci va fi o discuţie foarte importantă care, fără a exagera, va atrage atenţia întregii lumi”, a adăugat Peskov.
În timp ce Rusia este interesată să abordeze probleme internaţionale, precum şi situaţia din Ucraina, Trump a invocat necesitatea discutării unui nou tratat de dezarmare nucleară după expirarea START III, subiect pe care Beijingul nu doreşte să-l abordeze momentan.
„Nu vrem o Ialta 2”
Presa face speculaţii de mai multe luni despre acest summit, pe care unii îl compară cu Conferinţa de la Ialta, care i-a reunit în 1945 în peninsula Crimeea pe liderul sovietic, Iosif Stalin, pe prim-ministrul britanic Winston Churchill şi pe preşedintele SUA, Franklin Delano Roosevelt.
Experţii consideră că această reuniune îi convine mai mult decât oricui lui Putin, care ar putea astfel să iasă din izolarea diplomatică şi să abordeze probleme strategice cu cele două mari puteri mondiale, independent de adversarii săi europeni.
Cu atât mai mult când statutul actual al Federaţiei Ruse, care nu a putut învinge Ucraina în aproape cinci ani de lupte, este departe de cel al URSS, care în 1945 expulzase armata nazistă de pe teritoriul său şi din toată Europa de Est.
Între timp, Uniunea Europeană şi-a exprimat opoziţia categorică faţă de discutarea, în acest format, a securităţii pe continent şi a viitorului Ucrainei fără participarea sa, deşi înfrângerea republicanilor lui Trump la recentele alegeri de la jumătatea mandatului îi dă speranţe că actuala administraţie de la Washington va avea o marjă de manevră mult mai redusă în ceea ce priveşte Rusia.
„Nu vrem să avem o Ialta 2 (...) Nu suntem pregătiţi pentru un astfel de format. Nu vrem să fim divizaţi de către Rusia”, a declarat sâmbătă preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru postul american CNN.
Citește și: Ce pretext a găsit Maria Zaharova pentru a exclude Europa de la masa negocierilor de pace. „Aceste planuri sunt sortite eşecului”
Editor : B.P.
