Adunarea Nobel de la Institutul Karolinska a decis să acorde Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină din 2026 lui Karl Deisseroth, Peter Hegemann și Georg Nagel „pentru descoperirile lor privind canalele ionice activate de lumină și optogenetica”, anunță Nobelprize.org.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
ACTUALIZARE 13:33 Karl Deisseroth, născut în 1971, este cercetător, medic la Centrul Medical al Universităţii Stanford din Statele Unite şi profesor în cadrul aceleiaşi universităţi.
Peter Hegemann, născut în 1954, este este specialist în neuroştiinţe şi profesor de biofizică experimentală la Departamentul de Biologie al Facultăţii de Ştiinţe ale Vieţii din cadrul Universităţii Humboldt din Berlin, Germania.
Georg Nagel, născut în 1953, este biofizician şi profesor la Catedra de Neurofiziologie a Universităţii din Würzburg, Germania.
Optogenetica este o metodă ce permite „demonstrarea modului în care celulele nervoase modelează amintirile, sentimentele şi comportamentele în creierul viu”, iar cei trei laureaţi „au pus bazele unei noi ere în neuroştiinţe”, potrivit anunţului.
„Modul în care creierul controlează sentimentele, comportamentele şi funcţiile corporale a reprezentat mult timp un mister. În secolul XX, cercetătorii au început să studieze care zone ale creierului influenţează anumite funcţii, dar metodele utilizate nu le-au permis să demonstreze relaţii de cauzalitate. Imaginea pe care au creat-o despre creier era ca o schiţă de hartă, plină de semne de întrebare şi necunoscute. Acum, toate acestea se schimbă”, se arată în comunicatul care însoţeşte anunţul.
„Optogenetica oferă oportunităţi de cartografiere a creierului într-un mod la care odinioară nu puteam decât să visăm”, a declarat Per Svenningsson, preşedintele Comitetului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină.
Totul a început de la „curiozitatea lui Peter Hegemann”, potrivit comunicatului. El s-a întrebat cum reuşeşte Chlamydomonas, o algă unicelulară, să înoate spre o sursă de lumină. La începutul anilor 2000, el şi Georg Nagel au descoperit canalrodopsina, o proteină din alge cu proprietăţi unice, prezentă la suprafaţa celulei. Când este iluminată de lumină albastră, se deschide un canal prin proteină. Ionii încărcaţi pătrund apoi în celulă, generând un impuls electric. Ei au constatat că, indiferent în ce celulă introduceau proteina, acele celule deveneau sensibile la lumină.
Karl Deisseroth a introdus gena canal-rodopsinei în celulele nervoase ale şobolanilor. Iar iluminarea celulelor cu lumină albastră, a reuşit să declanşeze un semnal nervos. El a publicat această descoperire revoluţionară în 2005. Doi ani mai târziu, a reuşit să facă în aşa fel încât acest comutator controlat de lumină pentru celulele nervoase să funcţioneze în creierul şoarecilor vii. Această metodă de control al semnalelor nervoase cu ajutorul luminii se numeşte acum optogenetică.
Știrea inițială
„Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină din 2026 este acordat pentru optogenetică – o metodă care permite demonstrarea modului în care celulele nervoase modelează amintirile, sentimentele și comportamentele în creierul viu. Peter Hegemann și Georg Nagel au descoperit o proteină remarcabilă, canalrodopsina, într-o algă unicelulară. Karl Deisseroth a transformat proteina într-un comutator controlat de lumină pentru celulele nervoase. Laureații au pus bazele unei noi ere în neuroștiințe”, scrie în anunțul oficial de acordare a premiului Nobel.
„Folosind optogenetica, cercetătorii au reușit să dezvăluie circuitele neuronale care guvernează anumite amintiri, sentimente și comportamente relevante pentru tulburările neurologice și psihiatrice. În medicina clinică, cercetătorii utilizează această metodă în încercarea de a restabili vederea la persoanele cu deficiențe de vedere.
Optogenetica a schimbat fundamental înțelegerea noastră asupra creierului. Fiecare zi aduce noi descoperiri, contribuind la dezlegarea unuia dintre marile mistere ale umanității: modul în care funcționează incredibilul nostru creier”, mai scrie în comunicatul Comitetului Nobel.
Date istorice
Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină a fost acordat de 116 ori unui număr de 232 de laureaţi între 1901 şi 2025.
Mary E. Brunkow, Fred Ramsdell şi Shimon Sakaguchi au fost recompensaţi anul trecut „pentru descoperirile lor privind toleranţa imunitară periferică”.
Alfred Nobel a avut un interes activ în cercetarea medicală. Prin intermediul Karolinska Institutet, a intrat în contact cu fiziologul suedez Jöns Johansson în jurul anului 1890. Johansson a lucrat în laboratorul lui Nobel din Sevran, Franţa, pe parcursul unei scurte perioade în acelaşi an. Fiziologia sau Medicina a fost cel de-al treilea domeniu de premii menţionat de Nobel în testamentul său.
Trei descoperiri care au schimbat Medicina
Helicobacter pylori - În 2005, Barry Marshall şi Robin Warren au fost premiaţi pentru că au colaborat pentru a descoperi că ulcerul gastric este o boală infecţioasă cauzată de o bacterie numită Helicobacter pylori.
HIV - În 2008, Françoise Barré-Sinoussi şi Luc Montagnier au fost recompensaţi pentru că au descoperit virusul imunodeficienţei umane (HIV) la pacienţii cu ganglioni limfatici umflaţi, îmbunătăţind radical metodele de tratament pentru persoanele cu SIDA.
Vaccinuri cu ARNm - În 2023, Katalin Karikó şi Drew Weissman au fost laureaţi ai premiului Nobel pentru că au dezvoltat vaccinuri cu ARNm împotriva COVID-19, contribuind la ritmul fără precedent al dezvoltării vaccinurilor în timpul pandemiei.
Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină este acordat de Adunarea Nobel la Karolinska Institutet, la Stockholm, Suedia.
Până în prezent, 14 femei au primit premiul pentru Medicină.
31 de ani a fost vârsta celui mai tânăr laureat în medicină, Frederick G. Banting, care a primit premiul pentru medicină în 1923 pentru descoperirea insulinei.
87 de ani era vârsta celui mai în vârstă laureat din istorie, Peyton Rous, care a primit premiul pentru medicină în 1966 pentru descoperirea virusurilor care induc tumori.
Un duo tată şi fiu, Sune Bergström şi Svante Pääbo, au primit fiecare câte un premiu pentru medicină. Svante Pääbo a fost premiat la 40 de ani după tatăl său.
Sezonul Premiilor Nobel va continua marţi, cu premiul pentru Fizică, şi miercuri - Chimie. Premiul Nobel pentru Literatură va fi anunţat joi, iar vineri Premiul Nobel pentru Pace. Luni, 12 octombrie, vor fi anunţaţi laureaţii pentru Economie.
Editor : B.E.
