Ofensivă diplomatică anti-Erdogan. UE nu vrea summit NATO la Istanbul

Optsprezece ţări UE şi Canada vor exercita presiuni pentru ca Belgia să găzduiască summitul NATO din 2018, în loc de Turcia, scrie, miercuri, publicația germană Die Welt, potrivit News.ro.

Potrivit Die Welt, un grup de ţări europene din blocul militar, în frunte cu Germania, Franţa, Olanda şi Danemarca, se opun vehement găzduirii summitului anual în Turcia, după deteriorarea relaţiilor dintre UE şi Ankara.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a invitat liderii statelor membre NATO la Istanbul anul viitor, în cursul reuniunii de la Varşovia, din iulie 2016. Liderii şi-au dat atunci, neoficial, acordul.

Aliaţa se reuneşte în iunie pentru a stabili definitiv locul unde va avea loc summitul de anul viitor.

“Nu vrem să consolidăm poziţia internaţională a Turciei şi (vrem să – n.r.) evităm impresia că NATO susţine politica internă a Guvernului turc”, a spus un diplomat de rang înalt din cadrul blocului militar.

Tensiunile au luat amploare anul acesta, când unele ţări şi oraşe europene au împiedicat oficiali ai Guvernului turc să participe la evenimente de campanie pentru referendumul de modificare a Constituţiei turce, menit să consolideze puterea lui Erdogan.

În replica, Erdogan a acuzat Europa de „practici naziste” şi a ameninţat că va denunţa acordul cu UE menit să împiedice migranţii să ajungă în Grecia.

În plus, Turcia a împiedicat parlamentari germani să viziteze trupele de la baza NATO de la Incirlik.

Pe de altă parte, în România, președintele Klaus Iohannis nu a vrut să explice de ce într-un mesaj al Administrației Prezidențiale se precizează că Turcia, stat NATO, face parte din axa Rusia-Iran. Mesajul a fost transmis de consilierul prezidențial pe securitate națională Ion Oprișor și șeful statului a spus că tot el trebuie să dea explicații. 

Oprișor a spus că „actualul context internaţional relevă agravarea unor ameninţări complexe şi dinamice la adresa stabilităţii regiunii extinse a Mării Negre. Arealul reprezintă o frontieră maritimă a Alianţei Nord-Atlantice şi a Uniunii Europene, dar, în acelaşi timp, un coridor de acces strategic spre Asia Centrală şi Orientul Mijlociu, tablou complicat suplimentar de axa Rusia-Turcia-Iran”.