Munții Himalaya se apropie de un punct critic, întrucât gheţarii din acest masiv se topesc mai repede decât în urmă cu un deceniu, potrivit unui studiu dat publicităţii luna aceasta. Fenomenul ameninţă securitatea aprovizionării cu apă, pe măsură ce regiunea se apropie de un „volum maxim”, preconizat să fie atins până la jumătatea secolului.
Studiul a fost realizat după prăbuşirea, la sfârşitul lunii august, a unui gheţar din Himalaya aflat la graniţa Nepal-Tibet, care a provocat alunecări de teren în cascadă şi viituri în văile din aval. Au fost confirmate cel puţin 1.300 de decese, iar peste 5.300 de persoane sunt date dispărute în Nepal şi în regiunea Tibet, China.
După topirea gheţarilor, în urma acestora rămân lacuri glaciare instabile, ţinute în loc doar de pietre şi gheaţă, deasupra unor văi unde locuiesc milioane de oameni, se mai spune în studiul citat de Reuters, potrivit Agerpres.
Pierderile din masa gheţarilor în Himalaya s-au accelerat în ultimele decenii, iar în prezent sunt monitorizaţi la sol doar 21 de gheţari din cei circa 40.000 de pe teritoriul regiunii Hindukuş-Himalaya, un vast sistem muntos care se întinde pe teritoriul a opt ţări, din Afganistan până în Myanmar, potrivit studiului.
200 de lacuri în stare de risc
Aproape 200 de lacuri glaciare din India au fost identificate ca prezentând un risc înalt, iar 56 dintre ele sunt clasificate ca prezentând „un risc foarte înalt”, milioane de oameni din aval fiind expuşi.
Pe măsură ce regiune se apropie de „volumul maxim”, punctul când debitele râurilor nu mai cresc şi încep să scadă, implicaţiile asupra aprovizionării cu apă vor fi profunde.
Întrucât Himalaya susţine peste 20% din PIB-ul Indiei, regiunea reprezintă o componentă esenţială din infrastructura economiei naţionale, de care depind sute de milioane de persoane.
Deşi reprezintă circa 18% din teritoriul Indiei, regiunea Himalaya as fost afectată de circa 35% din dezastrele naturale din această ţară.
Studiul a fost realizat de Systemiq, o firmă de consultanţă în domeniul sustenabilităţii, împreună cu Integrated Mountain Initiative, Centrul Internaţional pentru Dezvoltarea Integrată a Munţilor şi G.B. Pant National Institute of Himalayan Environment din India.
Editor : B.P.
