SUA, Rusia şi China lucrează la următoarea generaţie de arme nucleare

Este, într-o mare măsură, acelaşi vechi joc al înarmării din perioada Războiului Rece, varianta modernizată, constată jurnaliştii americani.

În Statele Unite, cel mai adesea vina este aruncată pe preşedintele rus Vladimir Putin, care a împiedicat realizarea, în 2010, a unui tratat privind controlul armamentului. Aşa, au rămas în vigoare vechile tratate care pot fi ocolite de noile generaţii de arme. Un alt vinovat ar fi regimul comunist chinez, care încearcă să se impună ca o mare putere militară. Alţii arată chiar spre Washington, care a deschis seria noilor arme nucleare, în numele creşterii nivelului de securitate.

Iar pericolul unei noi curse a înarmărilor nu este doar un scenariu jurnalistic. A fost recunoscut de preşedintele Barack Obama, la Summitul pentru Securitate Nucleară de la începutul acestei luni. Acesta a vorbit despre potenţialul SUA a crea „noi sisteme, mortale şi mult mai eficiente care, în final, vor duce la o nouă escaladare a cursei înarmărilor”.

După mai bine de 7 ani de mandat, declaraţia preşedintelui american pare să fie modul în care acesta admite că politica militară şi de securitate a Statelor Unite contribuie la noua era nucleară, remarcă jurnaliştii de la „The New York Times“.

Unii dintre cei câţiva veterani ai Războiului Rece din actuala administraţie, James R. Clapper, directorul Serviciului Naţional de Informaţii – una din numeroase agenţii secrete americane -, avertizează şi el: „S-ar putea să fim într-o nouă spirală asemănătoare Războiului Rece”. Declaraţia a fost făcută în faţa Comisiei pentru Serviciile Armate din Senat.

Toată lumea se teme de toată lumea

Administraţia de la Washington a anunţat un proiect de 1.000 de miliarde de dolari, pentru următorii 30 de ani, destinat revitalizării programului nuclear.

Moscova se ţine tare pe poziţii şi, în ciuda reducerii bugetului armatei din cauza recesiunii economice, îşi îmbogăţeşte arsemalul cu rachete şi focoase de mici dimensiuni. Conform presei ruseşti, marina militară ar fi în curs de dezvoltare a unei drone sumersibile care să fie capabilă să detecteze o explozie nucleară subacvatică.

Armata chineză lucrează şi ea la un focos nuclear supersonic. Acesta ar urma să aibă rază lungă se acţiune şi să poată fi manevrat nu doar la viteză foarte mare, ci şi cu precizie ridicată.

O armă supersonică proiectează şi Statele Unite. Un prin test a avut loc în 2014 şi s-a încheiat cu o spectaculoasă minge de foc, scriu jurnaliştii de la „The New York Times”.

Analiştii militari spun că Moscova şi Beijing sunt în faza de teste pentru armele spaţiale care ar putea distruge sateliţii americani, în cazul unui război nuclear. În replică, SUA lansează şi mai mulţi sateliţi de spionaj.

Acordul "New Start", semnat în 2010, a avut ca efect reducerea nesemnificativă a arsenalelor nucleare strategice ale Rusiei şi SUA. S-a vorbit atunci despre o reducere drastică a numărului de focoase nucleare. Mai exact, propunerea era ca fiecare dintre marile puteri să păstreze un singur focos. Rusia a refuzat. Ba mai mult, a început să dezvolte rachete cu rază lungă de acţiune care pot transporta patru focoase nucleare, în loc de trei.

La începutul acestui an, Casa Albă a avizat proiectul unui noi rachete de croazieră. Lansată dintr-un bombardier, racheta ar urma să înşele vigilenţa sistemelor de apărare antiaeriană inamice. De multe ori, atunci când este întrebat despre programele sale de înarmare, Pentagonul susţine că este nevoie de ele pentru a răspunde ameninţării reprezentate de Rusia în Europa de Est.

Ameninţată se simte şi China, remarcă autorii articolului citând un oficial al Comisiei de revizuire a securităţii economice dintre SUA şi China. Acesta spune că Beijingul vede avansul tehnologic al SUA ca pe un risc la adresa sercurităţii sale.

Iar într-o lume în care toţi se tem, riscul declanşării, din greşeală, a unui război devine din ce în ce mai mare.