Prostituatele din Germania au ieşit în stradă pentru a solicita suspendarea interdicţiilor impuse din cauza pandemiei. Multe dintre ele sunt din estul Europei şi nu mai pot trimite bani familiilor, scrie Deutsche Welle, potrivit Mediafax.
Elena este din România şi lucrează ca prostituată în Germania. Dar în ultimele cinci luni nu a mai putut lucra, situaţie care i-a creat probleme financiare, dar şi emotionale. „Trebuie să muncesc şi trebuie să câştig bani. Am o fiică şi trebuie să muncesc pentru a o întreţine,” a spus Elena.
Sindicatul German al Furnizorilor de Servicii Sexuale şi Erotice a chemat la proteste în mai multe oraşe germane, după ce autorităţile au sistat activităţile din branşă, chiar la începutul lunii martie. Elena, care lucrează într-un „bordel mare”, în metropola din vestul ţării, la Köln, a fost una din participantele la proteste, scrie Deutsche Welle.
Serviciile sexuale sunt legale în Germania, dar au fost interzise în momentul în care autorităţile au restricţionat activităţile civile şi publice pentru a bloca răspândirea noului coronavirus.
Elena a plecat în Germania în urmă cu doi ani, iar fiica ei, care atunci avea vârsta de doi ani, a rămas in grija bunicilor. Ea vrea sa câştige bani pentru mama ei, care este grav bolnavă şi să-i ofere o viaţă mai bună fetiţei sale.
De când a venit în Germania, Elena nu a vizitat-o pe fiica ei decât de trei ori şi îi este foarte dor de micuţă. Dar i-a plăcut să muncească în Germania. „Chiar îmi place să lucrez în bordel”, a spus ea.
Aproape 65% din totalul celor 400.000 de persoane care lucrează în industria sexului în Germania sunt migranţi, potrivit estimărilor Reţelei Europene pentru Promovarea Drepturilor şi Sănătăţii Migranţilor din Industria Sexului (TAMPEP). Multe dintre aceste migrante sunt femei din ţările mai sărace din estul Europei, din România sau Bulgaria.
Potrivit unui sondaj realizat de TAMPEP în 2019, acestea au trimis cea mai mare parte din câştiguri familiilor rămase acasă.
Începând cu luna august, Bavaria a permis din nou practicarea serviciilor sexuale, dar bordelurile trebuie să rămână închise. Şi Berlinul permite din 8 august reluarea activităţii, fără a accepta însă desfăşurarea acesteia în bordeluri.
În restul ţării se menţine interdicţia practicării prostituţiei, deşi cele mai multe restricţii în privinţa centrelor SPA, a studiourilor de tatuaje sau a centrelor de masaje au fost anulate.
Pentru ca nu a mai putut lucra, Elena traieşte din banii trimişi de tatăl sau, care îi trimite 700 de dolari pe lună. „Cheltuiesc între 20 şi 50 de euro săptămânal pe mâncare”, a precizat tânăra.
Există ajutor financiar pentru angajaţii din sectorul prestărilor de servicii sexuale, în condiţiile în care se poate solicita un ajutor de stat de care beneficiază şi alţi lucrători pe cont propriu. Însă Elena nu a reuşit să depună cererea.
Luca Stevenson de la Comitetul Internaţional pentru Drepturile Lucrătorilor din Industria Sexului din Europa (ICRSE) a declarat pentru DW că există multe motive pentru care femei precum Elena nu vor să solicite ajutorul financiar oferit de stat. Barierele lingvistice sunt un aspect, dar mai există şi lipsa de încredere faţă de autorităţi a femeilor care vin din state unde prostituţia este ilegală.
