Prima mare criză postbelică a refugiaţilor a fost cea din Ungaria. În 1956, aproape 190.000 de maghiari părăsesc ţară după represiunea sângeroasă a revoluţiei anti-comuniste. Cei mai mulţi dintre ei ajung în Statele Unite, Canada, Marea Britanie şi Republica Federală Germania.
12 ani mai târziu, un nou val de imigranţi apare în Cehoslovacia. 70.000 de oameni au plecat imediat după ce sovieticii au invadat ţara, nemulţumiţi de faptul că Cehoslovacia nu se supunea total blocului comunist. Aproape toţi au fost acceptaţi în alte state din Europa.
În anii 70 au fost două astfel de crize. Prima, în Uganda. Preşedintele ţării a ordonat expulzarea populaţiei de origine asiatică. Peste 60.000 de indieni au fost obligaţi să părăsească Uganda în mai puţin de 90 de zile.
A doua, trei ani mai târziu. Peste 140.000 de persoane au fost evacuate de armata americană din Vietnam, în plin război între cele două state. Cei mai mulţi dintre refugiaţi au ajuns în cele din urmă în Statele Unite al Americii.
Ultimul mare val de imigranţi, înaintea celui de acum, s-a manifestat în interiorul fostei Iugoslavii. Aproape 2 milioane de oameni au migrat dintr-un stat în altul al fostei republici socialiste. Într-un final, Iugoslavia avea avea să se dividă în şase ţări independente.