INTERVIU. Cine primește bani de la George Soros
În ultimii ani, când ceva nu merge prea bine în estul Europei, responsabilul pare să fie unul comun pentru toată zona: George Soros. „În România, anumiţi politicieni au menţionat numele lui George Soros şi spun că este de partea ungurilor şi are ceva cu România. Treci graniţa şi la Budapesta auzi că este împotriva Ungariei. Dacă te uiţi la toate aceste argumente, se bat cap în cap”. Declaraţia îi aparţine lui Goran Buldioski, directorul pe Europa al Iniţiativei pentru o Societate Deschisă.
Căderea comunismului în Europa a făcut loc pentru idei noi în politica din Est. Națiunile obișnuite cu totalitarismul aveau ocazia să își asume deciziile care să le conducă spre o viață mai bună. Democrația făcea primii pași pe un teren dominat multă vreme de frică. Oamenii foloseau argumentele pentru a-și impune ideile mai bune, directivele dictate cu o voce puternică de un conducător suprem au dispărut. Societățile se deschideau.
Balazs Barabas: Fundaţia pentru o Societate Deschisă, aşa cum îi spune şi numele, are ca scop realizarea sau dezvoltarea unei societăţi deschise. Dar este un termen destul de vag. Ce reprezintă societatea deschisă?
Goran Buldioski: Termenul a fost răspândit de Karl Popper, iar fondatorul nostru a devenit profund ataşat de această idee. Pe scurt, înseamnă că nimeni nu deţine adevărul absolut într-o societate, că problemele trebuie discutate, şi toţi avem dreptul la opiniile noastre. Iar dintre toate aceste opinii se va găsi soluţia. Fie că e vorba de o soluţie pentru câteva zile, pe termen mediu sau lung. E un principiu care spune că toţi avem dreptul să ne spunem părerea şi să ne comportăm pe baza acesteia atâta timp cât acest lucru nu este în contradicţie cu drepturile altora.
Citește și ”Ce urmărește Dragnea prin desecretizarea arhivei SIPA”
George Soros, miliardarul de origine ungară a cărui avere este estimată la 25 de miliarde de dolari, s-a considerat un discipol al filosofului Karl Popper. Parte dintr-o familie cu origini evreiești, cu un tată care a fost prizonier al rușilor în timpul primului război mondial, cel care avea să devină al 23-lea cel mai bogat om din lume a văzut de tânăr ce înseamnă persecuția și totalitarismul. După ce a câștigat bani, prin metode contestate de mulți, a decis să se opună non-valorilor care i-au marcat copilăria. A ales să investească în cea mai puternică armă pe care oricine o poate folosi: educația. Promovarea ideii de societate deschisă în toată lumea a devenit un scop în sine pentru Soros.
Balazs Barabas: Dacă ne uităm la viaţa lui George Soros şi la activitatea sa profesională, vedem că a câştigat foarte mulţi bani prin operaţiuni valutare şi financiare. Atunci de ce ar sprijini activităţi de genul acesta şi societatea deschisă? Să doneze bani ca să obţină ce?
Goran Buldioski: În primul rând, vreau să subliniez că atunci când vorbim de Fundaţia Open Society, unde lucrez şi eu, din multe puncte de vedere fundaţiile sunt mai mult decât fondatorul lor. Evident, îl respectăm şi suntem recunoscători fondatorului nostru, dar vorbim despre o fundaţie care are preşedintele său, oameni ca mine în conducere, cu colegi care iau decizii imediate. Deci deciziile se iau de aceşti colegi şi vreau să se înţeleagă că nu George Soros ia aceste decizii, pentru că noi funcţionăm ca o fundaţie. Cât despre motivaţiile sale, probabil că cel mai bine ar fi să citiţi cărţile pe care le-a scris, interviurile pe care le-a dat. Dacă ne uităm la toate acestea vom vedea că aceste idei l-au inspirat de tânăr, în perioada când a fugit de două sisteme, fascismul şi comunismul. Şi practic ideile lui Karl Popper, care i-a fost profesor, l-au inspirat şi l-au urmat toată viaţa ca un model. Şi aş spune că unora le place să cumpere cluburi de fotbal, alţii iahturi, zboară cu rachete sau avioane. Fondatorul nostru a avut în vedere societatea deschisă ca un ţel, ca o pasiune, ceea ce după părerea mea e mai bine decât să ai ultimul model de iaht supermodern.
Balazs Barabas: Există în lume multe ţări în care democraţia nu este stabilă, ba chiar cu anumite forme de dictatură. Dar majoritatea ţărilor europene au o democraţie stabilă, totuşi, există ONG-uri în aceste state care aplică pentru finanţare Open Society Foundation. Care este motivul pentru care într-un stat democratic voi finanţaţi ONG-uri?
Goran Buldioski: Sunt directorul operaţiunilor din Europa. Anterior, lucram mai mult în Europa de Est, ca parte a procesului de democratizare şi a dezvoltării economice, să le sprijinim integrarea în UE. Ca să fiu sincer, după ce aceste ţări au aderat la UE, ne-am mutat activitatea în alte zone, Africa, Asia, America de sud, Orientul Mijlociu, alte zone ale lumii, pentru că am considerat că prin aderarea la UE, chiar dacă misiunea noastră nu s-a terminat pe deplin, s-a realizat în mare parte. Dar după aceasta am văzut o creştere a populismului, am văzut o accelerare a declinului acestor standarde, pe planul drepturilor omului, sau a capacităţii oamenilor de a-şi exprima opinia în mod liber. Şi am considerat important să reacţionăm la acest fenomen atât în Europa de est, cât şi în cea de vest şi la asta lucrăm acum. Vedem că UE este cel mai bun proiect, nu doar ca o uniune economică, dar şi ca o platformă comună a statelor independent de promovare şi funcţionare a unui spaţiu democratic, în care drepturile omului sunt pe deplin respectate.
George Soros a devenit în ultima vreme vinovat pentru tot ce nu funcționează cum trebuie în tinerele democrații est europene. Ideea unei siluete malefice proiectată peste harta Europei, care face planuri să subjuge lumea, a fost personalizată și a căpătat chipul lui Soros.
Balazs Barabas: Există o idee care revine mereu, şi în Ungaria, şi în România. Fostul prim-ministru Victor Ponta, într-un interviu acordat presei ungare a exprimat aceeaşi idee, că există anumite ONG-uri, organizaţii, mai concret organizaţii sprijinite de George Soros, care „urmăresc să se amestece într-un mod netransparent în politica locală”, şi să influenţeze politica într-un mod netransparent. Este acesta scopul Fundaţiei?
Goran Buldioski: Sunt bucuros că aţi adus exemplul României şi Ungariei pentru că urmărim îndeaproape ce se întâmplă, şi chiar ne surprinde. De ce? Pentru că în România, aşa cum ştiţi, anumiţi politicieni au menţionat numele fondatorului nostru, şi spun, că e de partea ungurilor, şi are ceva cu România. Treci graniţa şi aici la Budapesta auzi că e împotriva Ungariei. Deci dacă te uiţi la toate aceste argumente, se bat cap în cap. Şi pot continua cu Slovacia, unde nu e aşa rău, sau cu patria mea, Macedonia, unde este mai rău, şi într-un fel da, aceste atacuri sunt obişnuite şi se aseamănă, dar nu se unesc într-un singur curent. Singura trăsătură comună pe care o vedem este că George Soros este o perdea de fum foarte convenabilă. In spatele acesteia, guvernele demontează societatea civilă. Demontează capacitatea oamenilor de a se organiza şi de a-şi exprima opiniile în mod liber. Aţi spus că vor să opereze într-un mod netransparent. Dacă mă uit la exemplul Ungariei, cine a fost atacat? Doar câteva exemplu: Comitetul Helsinki Ungaria, Uniunea Libertăţilor Civile şi aşa mai departe. Şi dacă vorbim de transparenţă, ele sunt impecabile. Sau Transparency International Ungaria. Sunt absolut impecabile. Mergeţi pe pagina lor de web, toate finanţările lor sunt acolo: cine îi finanţează, cu ce scop, cum îşi cheltuie banii. Mai multe decât atât, reglementările în vigoare, cele din Ungaria sunt foarte riguroase în cazul organizaţiilor cu finanţare publică. Iar aceste organizaţii le respectă în totalitate, ba chiar dincolo de acestea. Deci acest argument este fals. Aceste organizaţii sunt transparente. Nu vreau să spun că toate organizaţiile sunt transparente. Dar cele atacate aici sunt, ceea ce este foarte important.
Balazs Barabas: Cum vedeţi starea democraţiei în România şi Ungaria?
Goran Buldioski: Dacă ne uităm la aceste două ţări şi în regiune, vom vedea că măsurătorile obiective, starea democraţiei s-a înrăutăţit. Dacă ne uităm la ultimele rapoarte ale ţărilor în tranzit, sau la Economist Intelligence Unit, toate rapoartele arată un declin. Iar declinul se arată mai ales în absenţa instituţiilor independente: judecătorii, media, atacuri împotriva societăţii civile. Deci în multe privinţe vedem un declin dintr-o situaţie mult mai bună care exista acum 5-10 ani, nici atunci ideală, dar mai bună ca astăzi.
Balazs Barbas: O altă idee care revine în mod constant în retorica politică este că organizaţiile finanţate de Soros sprijină imigraţia ilegală în UE. Este adevărat, sau măcar parţial?
Goran Buldioski: Aş vrea să răspund cât se poate de clar: nu. Este un nu foarte hotărât referitor la acuzaţiile care ni se aduc. De exemplu, a existat o broşură "bine aţi venit în UE", nu am finanţat-o noi. A existat o organizaţie numită Pro Azil în Germania, nu am finanţat-o noi. A existat o organizaţie No Borders, de care la fel am fost acuzaţi, nu am finanţat-o noi. Domeniul migraţiei este un segment foarte mic al activităţii noastre de finanţare. In vremuri normale, făcea parte din portofoliul nostru de apărare a drepturilor omului, iar în majoritatea cazurilor am sprijinit aceste organizaţii pentru alte activităţi ale lor. Aici în Ungaria, în cazul Comitetului Helsinki am sprijinit multe chestiuni legate de detenţie, de condiţiile din închisori, de drepturile omului, iar migraţia era doar ceva minor. Am sprijinit aceste chestiuni mulţi ani şi continuăm să o facem. Toate finanţările noastre merg spre organizaţii care funcţionează conform legii, dar şi organizaţiilor care se ocupă de aceste chestiuni de mult timp, nu doar acum, în perioada de criză. Nu am sprijinit nimic ilegal, iar monitorizările noastre nu au constatat asemenea cazuri. Dar este responsabilitatea lor să asigure că nu au activităţi contrare legii.
Ungaria, chiar țara unde s-a născut George Soros, a devenit la începutul anului, inamicul public al ideii de societate deschisă. Viktor Orban, premierul maghiar, a decis să închidă Universitatea Central Europeană de la Budapesta. Întreaga Europă a reacționat în fața acestei hotărâri, iar în capitala ungară au fost demonstrații de amploare, care susțineau activitățile universității fondate de Soros. Organizațiile non-guvernamentale au intrat și ele în vizorul premierului Orban. Acesta vrea să treacă prin parlament o lege nouă care să reglementeze funcționarea acestor instituții.
Balazs Barabas: Este ceva fără precedent în UE să se adopte legi specifice asupra ONG-urilor?
Goran Buldioski: O astfel de lege, da. Această lege asupra finanţării externe este fără precedent. A existat un proiect de lege care a fost respins în Slovacia acum câteva luni. A fost înaintat de extrema dreaptă dar n-a trecut de vot. Dar o asemenea lege e fără precedent. Singura lege similară a fost votată în Rusia, care nu este membră UE, şi e foarte draconică. O altă lege a fost adoptată în Israel şi seamănă într-o anumită măsură cu legea rusă dar e diferită. Apoi mai există o reglementare foarte dezbătută, mai ales de politicieni, legea asupra agenţilor externi din SUA. Dar această lege este foarte diferită, cea din Ungaria este foarte diferită de cea din SUA. Iar această diferenţă nu este prezentată clar opiniei publice.
Balazs Barabas: Dacă această lege va fi votată în Parlament, cât de mult va afecta activităţile Fundaţiei?
Goran Buldioski: Conform actualului proiect, nu vom fi puşi în afara legii. Va trebui să facem declaraţii, rapoarte, nu doar noi, ci şi alte organizaţii pe care le finanţăm, că primesc finanţări din afară. Totuşi, există temeri că va exista o stigmatizare a ONG-urilor şi din păcate nu e nevoie să ne imaginăm asta. Am văzut acum doi ani că mai multe organizaţii au fost atacate din cauza aşa-numitelor fonduri norvegiene, unele dintre ele au ajuns chiar la tribunal, iar guvernul cunoaşte aceste cazuri. Deciziile judecătoriilor au fost în favoarea organizaţiilor, nu au încălcat nimic din ce au fost acuzaţi de guvern. Apoi, am văzut în lunile trecute că oficiali ai guvernului au lansat o campanie de denigrare a organizaţiilor, încercând să compromită valoarea acestora pentru că primesc finanţări din afară, inclusiv din UE. Iar toate acestea creează un climat în care multe din aceste organizaţii şi aş spune chiar mulţi patrioţi, aici, la noi şi în alte ONG-uri se vor simţi nu doar afectaţi fizic, dar şi psihic. Majoritatea colegilor mei de aici sunt cetăţeni ungari, au contribuit la dezvoltarea acestei ţări şi se consideră patrioţi, atât din punct de vedere al dezvoltării democratice, cât şi economice. Iar acum sunt etichetaţi ca unii care lucrează împotriva intereselor statului? Nu doar că este nedrept, dar te şi îngrijorează. Deci chiar mă tem că această atmosferă va limita capacitatea de funcţionare a societăţii civile, la diferite nivele.
Balazs Barabas: Fundaţia Open Society funcţionează de mulţi ani şi mulţi politicieni activi astăzi au ajuns în aceste poziţii prin fonduri primite de aici. Dar întrucât a trecut mult timp de când Fundaţia este activă, nu credeţi că nu există nicio şansă ca ideea societăţii deschise să se dezvolte şi să prindă rădăcini în societăţi ca Ungaria, România sau chiar Rusia?
Goran Buldioski: Dacă vă uitaţi la istoria noastră şi mă bucur că aveţi această viziune de ansamblu, pentru că Fundaţia este prezentă aici de peste 30 de ani în Ungaria dar şi în restul regiunii, am sprijinit multe idei şi multe feluri de oameni. Dacă vă uitaţi, nu veţi găsi o singură idee sau o singură direcţie. Şi asta este esenţa; am sprijinit dintotdeauna pluralismul, atât în idei, cât şi în oameni, iar scopul nostru a fost să stimulăm dezbaterile şi dezvoltarea unor societăţi care sunt destul de mature şi capabile să discute problemele pe care le are, să găsească soluţii şi să meargă înainte. Dacă ne uităm la prezent, este îngrijorător ca spaţoil pentru aceste dezbateri este destul de limitat. Trăim într-o lume în care nu există multe discuţii, angajamente printre partide, nu există nici măcar o intenţie de compromis pentru găsirea de soluţii. Ceea ce este foarte îngrijorător. Un alt trend îngrijorător este că multe activităţi pe care le fac ONG-urile sunt făcute în capitale, în centre urbane, în timp ce există societate civilă şi în afara ariilor urbane, care au fost neglijate într-o anumită măsură. Şi cred că trebuie acordată o atenţie mult mai mare aici. Dacă ne uităm de exemplu la această lege a finanţărilor externe, cred că trimite un mesaj nu doar ONG-urilor din capitală, dar poate speria şi oamenii din afara capitalei, în alte locuri, când văd un oficial guvernamental influent care ameninţă, atunci se vor gândi de două ori înainte să creeze o organizaţie, ca să rezolve o problemă locală. Cred că acestea sunt ramificaţiile unui astfel de comportament, nu doar pe plan legal, dar şi al încurajării unei culturi a inhibiţiei, o cultură a auto-cenzurii, iar prin aceasta limitează capacitatea oamenilor de a se organiza şi de a-şi exprima liber opinia.
Derapajele de la valorile europene ale puterii politice de la Budapesta sunt monitorizate de Comisia Europeană. Săptămâna aceasta s-a discutat despre activarea articolului 7 în cazul Ungariei, pentru abrogarea legilor care cer înăsprirea normelor împotriva solicitanților de azil și a organizațiilor neguvernamentale. S-a cerut și ajungerea la un acord cu autoritățile americane, care să permită Universității din Europa Centrală să rămână în Budapesta ca instituție liberă.
Balazs Barabas: Principiile de bază ale UE sunt statul de drept şi democraţia. Dacă democraţia este în declin în aceste ţări, de ce credeţi că UE nu este capabilă să intervină cu fermitate şi să ia măsuri pentru prevenirea declinului democraţiei?
Goran Buldioski: În primul rând, mă bucur că aţi menţionat statul de drept, pentru că ceea ce vedem aici în Ungaria este că statul de drept se transformă în stat prin drept. Asta înseamnă că la putere este un guvern care practic adoptă în parlament orice lege care le convine ca să aplice o politică. Nu este tocmai o metodă corectă de a trata lucrurile şi mai ales nu atunci când statul prin drept se bazează pe discriminare pe faţă. Un singur exemplu înainte să trec la UE: actualul proiect de lege asupra finanţărilor externe exclude asociaţiile sportive şi cele religioase. Din multe puncte de vedere, UE a fost activă. Se pare însă că de curând, prin intensificarea eforturilor guvernului, legea despre învăţământul superior, legea asupra finanţărilor externe, ca şi campania de anvergură „Să oprim Bruxelles-ul”, toate acestea par să atragă o reacţie mult mai dură din partea UE. Dar nu trebuie să uităm nici faptul că Ungaria este UE, UE este Ungaria. Deci azi vorbim despre Budapesta, violarea drepturilor omului la Budapesta, ceea ce înseamnă violarea drepturilor în UE. Deci este dreptul Uniunii să se ocupe de aceste chestiuni, ele fiind chestiuni interne şi sper că se va întâmpla.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
