Cine este activistul care aproape că a oprit acordul de liber schimb UE-SUA

Foto: Gulliver/ Getty Images 

Politico.eu notează că Thilo Bode este un insurgent „surprinzător”, care a dat chip și voce mișcării care a contestă acordul TTIP.

De când bărbatul în vârstă de 69 de ani a început campania anti-TTIP sprijinul din Germania pentru acest acord a coborât de la 55% la 17% și a pus presiune pe mai multe țări din UE să își retragă sprijinul pentru parteneriat. Sindicate din comerț importante din Germania, care au sprijini anterior acordul, acum se opun.

Cartea lui Bode, „Miniciuna Acordului de Liber-Schimb”, este bestseller în Germania, după ce s-a vândut în 70.000 de exemplare în 16 luni. De asemenea, un protest anti-TTIP de la Berlin, din octombrie 2015, la organizarea căruia a ajutat și Thilo Bode, a atras peste 150.000 de oameni. Protestul a devenit cea mai mare demonstrație politică a cetățenilor germani de la invazia din Irak din 2003.

Fost director Greenpeace, ajuns activist

Nativul din Bavaria și-a început cariera în Africa și China unde a lucrat pentru o companie deținută de Guvernul German. A fost apoi angajat timp de trei ani la o firmă de procesare a metalului, în calitate de consultant. Apoi, în 1989, a devenit directorul ramurii germane a Greenpeace. 

La început, Bode era mai puțin interesat de activism și mult mai interesat să facă ordine în grupul Greenpeace, care avea probleme financiare și organizaționale la acea vreme.

„Bode a profesionalizat structurile organizației și a pus piatra de temelie pe care s-a construit succesul pe care îl are astăzi organizația. De asemenea, el a și învățat de la Greenpeace cum să organizeze o campanie și cum să distribuie un mesaj la un număr mare de persoane”, a explicat Heinrich Strößenreuther, un activist din Berlin, care a lucrat cu Bode.

În 1995, Thilo Bode era cel care organiza cele mai importante campanii ale Greenpeace. În aprilie 1995, alături de alți activiști, a lansat o campanie împotriva exploatărilor din Marea Neagră de către Shell's Brent Spar. Pentru Bode, acesta a fost un moment definitoriu.

„Campania a scăpat de sub control. Am atras atât de multă atenția încât cancelarul german de atunci, Helmut Kohl, a cerut premierului britanic să oprească planurile de exploatare ale companiei. În final, au trebuit să dea înapoi”, a povestit bărbatul.

Reținut în China pentru protest în Piața Tiananmen

Tot în 1995, Thilo Bode a călătorit cu o viză de turist, alături de alți activiști, în Beijing. Acolo, în Piața Tiananmen au protestat împotriva testelor nucleare ale Chinei. Micul grup a fost imediat înconjurat de poliție și Bode a fost reținut timp de câteva zile.

„Mulți oameni din Greenpeace au fost cuprinși de admirație. Trebuie să ai curaj ca să faci așa ceva”, a spus Strößenreuther.

În 2001, Bode a părăsit Greenpeace și a fondat Foodwatch, care s-a concentrat pe problematici precum: boala vacii nebune, numărul mare de dioxine din ouă și carne de cal în lasagna înghețată.

Oponenții săi l-au acuzat că este alarmist.

„Bode trăiește din scandaluri. Acesta este modelul lui de afaceri ca să câștige cât mai mulți membri și cât mai multe fonduri”, a spus ministrul pentru Protecția Consumatorului Ilse Aigner în 2010.

Pe măsură ce sperieturile legate de alimente erau subiectul principal al presei, Thilo Bode a devenit rapid o figură publică, dând interviuri frecvente și apărând în mod regulat la talk-show-uri.

Cum a recunoscut Thilo Bode ingredientele unei campanii explozive

La scurt timp, Bode și-a îndreptat atenția către acordul TTIP. Până atunci campania împotriva TTIP nu a „prins” la publicul european sau german. Când a fost anunțat începutul negocierilor, președintele Barack Obama a vorbit despre un „parteneriat revoluționar”. De asemenea, președintele Comisiei Europene de atunci Jose Manuel Barroso a vorbit despre un parteneriat foarte important din punct de vedere strategic. Angela Merkel a devenit unul dintre cei mai importanți susținători ai proiectului, argumentând că acordul de liber-schimb între UE și SUA ar crea sute de locuri de muncă, ar seta noi standarde pentru relațiile comerciale globale și ar aduce beneficii Germaniei, țară în care fiecare al patrulea cetățean este angajat în domeniul exporturilor.

Oponenții acordului au argumentat că acest acord va aduce pe piața Europeană carne de vită tratată cu hormoni și pui cu clorină. Oficialii din Bruxelles și Washington au respins aceste temeri.

Thilo Bode și-a găsit punctul de intrare în dezbatere când Maritta Strasser, o activistă din cadrul Campact, a avut o confruntare cu comisarul european de comerț Karel De Gucht în timpul unei discuții la care se aflau și ministrul Economiei din Germania și reprezentantul pe chestiuni de comerț din SUA Michael Froman. Strasser a spus că 470.000 de oameni au semnat o petiție împotriva acordului de liber-schimb și și-a exprimat îngrijorarea că standardele Europene ridicate de protecție a consumatorului ar putea fi submninate de acest acord.

„Așadar ai 470.000 de semnături. Dar noi negociem în favoarea a 500 de milioane de europeni”, a fost răspunsul lui Karel De Gucht.

Fostul comisar a declarat pentru Politico că ceea ce a vrut el să îi spună lui Strasser este că, în opinia lui, semnăturile a jumătate de milion de germani nu ar trebui să fie un factor determinant pentru un acord de care ar urma să beneficieze tot blocul comunitar. Dar, felul în care a formulat atunci a părut ca și cum a ignorat opinia cetățenilor germani.

Astfel, Bode a recunoscut ingredientele unei campanii explozive, notează Politico: un acord mamut, misterios, un public tulburat, și oficiali aparent neinteresați să dea explicații.

Secretul lui Bode constă în modul în care își livrează mesajele. În timp ce alți aciviști își concentrează discursul pe argumente anti-americane sau se lansează în discursuri împotriva acordurilor de liber-schimb, Bode se prezintă ca fiind un conservator prevăzător, un câine de pază atent care este îngrijorat din motive întemeiate de intruziuni în stilul de viață german.

În loc să vorbească despre riscurile alimentelor cu hormoni, Bode a avut un alt discurs, care s-a concentrat pe amenințarea pe termen lung, sistematică asupra organismelor de reglementare din Germania. El a argumentat că dacă acest acord ar intra în vigoare va exista un lobby puternic pe lângă organismele de reglementare din domeniul comerțului pentru a bloca sau întârzia anumite inițiative. 

„Riscul ca standardele protecției consumatorului să scadă este nerealist. Adevărata îngrijorare în ceea ce privește TTIP este că îmbunătățiri necesare ale acestor standarde vor fi întârziate, diminuate sau complet blocate”, a spus Bode.

Pentru a-și argumenta punctul de vedere, Bode a făcut referire la un capitol din proiectul acordului care prevede creșterea cooperării dintre organismele de reglementare dintre UE și SUA prin acordarea dreptului ca reprezentanți ai părților interesate, inclusiv companii, să comenteze legislația în domeniu încă din primele stadii.

De asemenea, Bode a mai spus că tratatul ar pemite investitorilor și companiilor să dea în judecată Guvernele care introduc standarde de mediu sau de sănătate publică care i-ar putea afecta.

Recent, Bode a mai făcut un pas spre a-și atinge scopul. Încă de la începutul anului, el și-a extins campania din punct de vedere geografic și și-a deschis un birou în Franța, unde scepticismul cu privire la TTIP este în creștere. De asemenea, Bode se concentrează acum și pe acordul UE-Canada, care trebuie ratificat în toamnă.

„Dacă acordul UE-Canada va avea suuces, atunci va urma TTIP”, a spus Bode.

Eforturile lui Thilo Bode au fost factori cheie în decizia UE de a ratifica acordul cu Canada doar acordul tuturor Parlamentelor naționale din statele membre. Decizia Comisiei Europene s-ar putea dovedi a fi sfârșitul acordului UE-Canada, deoarece dacă o singură țară nu este de acord, acesta nu mai este ratificat.

Totuși Comisia Europeană, potrivit Politico.eu, vrea să aplice acordul provizoriu, chiar și înainte ca toate Parlamentele naționale să voteze, o decizie pe care Bode a apreciat-o ca fiind o „palmă peste fața democrației”.

Acordul UE-SUA, în faza de negocieri de trei ani 

UE și SUA negociază de aproape trei ani acordul comercial care ar duce la crearea celei mai mari zone de liber schimb din lume prin eliminarea tarifelor vamale la bunuri, extinderea pieței serviciilor, deschiderea licitațiilor publice și extinderea cooperării în domeniul reglementării.

Acordul final va avea însă nevoie de aprobarea Parlamentului European și a guvernelor statelor membre din UE.

TTIP este un acord comercial între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii ce se prefigurează a deveni cel mai mare acord regional de comerț liber din istorie. Prima rundă de negocieri a avut loc în iulie 2013, având ca scop înlăturarea obstacolelor comerciale dintre cele două piețe prin reducerea barierelor tarifare și non-tarifare, respectiv uniformizarea reglementărilor de natură tehnică și standardelor dintr-o gamă largă de sectoare economice.