Business Club. Pilonii economiei, zdruncinaţi de populism
Victoria lui Donald Trump în Statele Unite îi face pe mulţi să se întrebe ce a mai rămas din ceea ce altădată era cea mai puternică democraţie a lumii. Instigările la ură, atacurile la adresa presei şi propunerea de a tortura şi executa familiile teroriştilor poartă riscul distrugerii instituţiilor occidentale. Se întâmplă şi-n alte ţări cu o democraţie veche. Anul viitor Franţa are alegeri prezidenţiale, iar Marine Le Pen chiar are şanse să câştige, spune premierul francez. În ţările unde instituţiile sunt oricum fragile, drumul către democraţie e dat la schimb pe guverne tot mai autoritare. S-a întâmplat deja în Rusia, în Turcia, Polonia şi Malaezia unde a lovi în statul de drept e mult mai acceptabil decât era în urmă cu un an, doi.
O criză a democraţiei iese la lumină în toate colţurile lumii. A început cu anexarea Crimeei, a continuat cu dorinţa de a elimina băncile străine din Polonia, cu epurările din Turcia, cu promisiunea preşedintelui filipinez de a ucide 3 milioane de dependenţi de droguri şi acum cu victoria la Casa Alba a republicanului care a ameninţat s-o arunce în închisoare pe contra-candidata sa. Statele se pot întoarce în etapa în care politica lor devine dezechilibrată, a regresului, au arătat economiştii de-a lungul timpului. Fără instituţii solide, înfloreşte corupţia, drepturile la proprietate sunt încălcate iar dezvoltarea economică e îngreunată. Spiritul legii a făcut până acum diferenţa dintre lumea dezvoltată şi lumea în dezvoltare.
Dar în Occident o lipsă de încredere în elita politică şi în mass-media face astăzi atacurile la adresa instituţiilor mult mai acceptabile. În Marea Britanie, decizia Înaltei Curţi de Justiţie de a recunoaşte dreptul Parlamentului să intervină în negocierile Brexitului a fost văzut ca o trădare a dorinţei populare de a ieşi din UE. În Statele Unite, Trump s-a aventurat în declaraţii rasiste, şi-a invitat suporterii să-i intimideze pe jurnalişti şi totuşi a câştigat alegerile. Preţul unui atac în direcţia presei libere şi a instituţiilor a scăzut. Financial Times găseşte paralele între Germania înaintea nazismului şi America de azi - partidele s-au mutat către extreme, iar instituţiile au fost puternic politizate.
Şi economia e politizată accelerat. Trump a promis să rupă acordurile comerciale semnate de America, să declare China un manipulator de monedă, să-i impună taxe uriaşe de import şi să deporteze milioane de imigranţi. Pentru Mexic de pildă, intrarea într-un război comercial cu SUA i-ar aduce o scădere a PIB-ului de până la 5 procente, estimează institutul german IFO. Dar ideea că America va prospera pe seama suferinţei altor state e la fel de îngustă ca ideea inversă că ţările în dezvoltare se vor ridica indiferent dacă lumea dezvoltată cade, lucru pe care criza financiară l-a contrazis puternic.
Fundamentele economice şi instituţionale care au adus prosperitate Vestului şi-au servit drept model estului sunt acum zdruncinate de populism. Chiar şi democraţiile cu tradiţie pot înceta să mai funcţioneze dacă derapajele politice sunt premiate şi nu penalizate. Când extremismul câştigă alegerile iese la lumină şi lipsa de anticorpi a democraţiei.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
