Exclusiv Cine sunt românii care candidează la alegerile locale din Danemarca. „Nu mă văd locuind în România”

În Danemarca, o țară din nordul Europei cu o populație de aproximativ 6 milioane de locuitori, au loc marți alegeri locale. La aceste alegeri candidează și 21 de români pentru poziția de consilieri locali sau consilieri regionali. Împărțiți de la nord la sud în toate zonele țării, aceștia vor să îmbunătățească actul de reprezentare al comunității și să ofere mai multe șanse pentru integrare migranților care se stabilesc în Regat. Digi24.ro a stat de vorbă cu patru dintre acești români și scoate în evidență ce i-a determinat pe aceștia să facă pasul către politică și cum vor să schimbe locul în care locuiesc. Afectați de drame, formați în sistemul educațional danez, obișnuiți cu sistemul meritocratic prin care au trecut sau recunoscători pentru oportunitățile oferite de o țară dezvoltată, românii din Danemarca vor să construiască punți între comunitatea daneză și migranții de alte naționalități. 

În ciuda distanței, pe mulți dintre acești români care vor să se implice în politica locală din Danemarca îi leagă înțelegerea comună a provocărilor unice de integrare cu care se confruntă străinii. Câţiva sunt veterani ai unui proces de relaţionare şi integrare care le-a permis să înţeleagă mai bine cum funcţionează societatea daneză, iar acum speră să poată utiliza experienţa lor pentru a-i ajuta și pe alții, care să nu fie neapărat doar români. 

Narcis George Matache, românul care i-a unit pe alții și vrea să fie reales

Narcis George Matache are 31 de ani și candidează pentru postul de consilier regional în regiunea Iutlanda de Nord. Este antreprenor, deține o firmă de publicitate și face și consultanță pentru anumiți politicieni. Unora le scrie discursurile, iar altora anumite inițiative legislative. De asemenea, Narcis este implicat în mai multe ONG-uri acolo unde încearcă să promoveze identitatea europeană.

Plecat dintr-un sat din Vaslui, în 2009 ajungea la studii în Danemarca. Însă abia după trei ani avea să înțeleagă mai bine cum stau lucrurile în țara în care se stabilise.

„În 2012 am descoperit ca aveam drept de vot și ăsta era cel mai bine ascuns secret al Danemarcei. Nimeni nu vorbea despre asta, mulți dintre politicienii danezi nu aveau idee despre asta. După ce am descoperit acest lucru, am început să cred că am o responsabilitate care constă în faptul că și alte persoane trebuie știe că au astfel de drepturi. 

În 2013 am condus campania unui candidat tânar danez, care a început să vorbească și către comunitatea internațională, ceea ce era un moment fără precedent pentru politica din Danemarca.

Mulți dintre migranți au votat pentru prima dată în viața lor, în urma acestei campanii. Până atunci aveau o traumă legată de democrație, pentru că veneau din Estul Europei. Dar aici au avut șansa să privească într-un alt mod cele două concepte: politica și democrația”, a transmis Narcis pentru Digi24.ro.

În ceea ce privește acțiunile pe care vrea să le desfășoare în comunitatea în care locuiește, Narcis George Matache susține că nu vrea să schimbe ceva, pentru că acest cuvânt „schimbare”, îi determină pe mulți români să vrea să nu meargă mai departe. 

„Nu aș zice că unul dintre românii care candidează la aceste alegeri vine cu un mesaj de schimbare. Mai degrabă venim cu un mesaj de reprezentare și transmitem ideea că vrem să fim prezenți la masa unde se iau decizii, pentru că și noi plătim taxe și am vrea să ne asigurăm că acele resurse se duc și către comunitatea noastră”, spune Narcis.  

Narcis George Matache a oferit și două exemple de metode prin care vrea să crească reprezentarea românilor în comunitatea din Danemarca. 

„Pe de o parte, îmi doresc să realizăm Consiliul Internațional al Iutlandei de Nord, unde să avem reprezentanți de la fiecare minoritate din regiune. De altfel, suntem una dintre cele mai diverse regiuni din Danemarca. Avem 155 de minorități și vrem să încercăm să dăm o voce a cât mai multor dintre ele.

La nivel local există deja precedent. Există ceva numit consiliu de integrare, unde minorităție au reprezentanți. Din ce am observat, mulți candidați sunt receptivi la o astfel de idee și cred ca ea poate fi implementată chiar dacă nu voi fi ales. 

Pe de altă parte, m-aș concentra pe accesul la sistemul de sănătate. În momentul ăsta există o problemă cu faptul că nu avem suficienți doctori de familie. Mulți dintre ei își reduc timpul de consultație la 15 minute pe pacient pentru a ajunge să consulte cât mai mulți.

Astfel, mulți pacienți români se simt de multe ori că au fost tratați superficial. Noi în momentul ăsta avem mulți doctori din România, Spania, Italia, Olanda, care stau pe bară pentru că trebuie să învețe limba daneză ca să intre în sistem.

Plecând de la starea asta de fapt, m-am gândit că ar fi interesant să deschidem niște clinici internaționale, unde acești doctori pot sa profeseze în timp ce învață limba daneză.Metoda ar fi simplă. Atunci cand tu vii și te înscri în sistemul danez și obții un card de sănătate, poți să menționezi, de exemplu, că ai vrea să ai acces la un doctor de familie care vorbește limba română”, explică Narcis George Matache. 

Totodată, Narcis ține strânsă comunitatea de români din Danemarca și este românul care i-a convins pe unii dintre candidații români la aceste scrutin să facă pasul către politică și către partidul social-democrat.

„Suntem conectați unul cu altul, sigur. Inițial eram 17 candidați români, dar am aflat chiar ieri că sunt încă patru candidați români. Deci sunt 21 de care știm, inclusiv eu. Dar poate sunt chiar mai mulți.

Eu lucrez împreună cu ceilalți colegi care s-au înscris în partidul social-democrat din Danemarca. Noi, cei 14 candidați, avem o viziune comună despre cum sa dezvoltăm comunitatea românească din Danemarca, indiferent câți dintre noi intră în consilii locale sau regionale. Dorința noastră e să ajutam comunitățile românești din fiecare comună să se organizeze în forme de asociere, pentru că Danemarca este țara asociațiilor, iar dacă ai o asociație, începi să ai acces la resursele locale, resurse locale la care și comunitatea românească contribuie. 

Sperm astfel să creștem prezenta la vot în rândul comunității de români. La precedentele alegeri am fost arătați cu degetul în presa daneză pentru că am avut o prezență de 11,8%. De data asta vrem să transmitem mesajul că suntem aici și vrem să ne implicăm. Și cred că un mod de a face asta este sa deschidem asociația româno-daneză în fiecare comună, pentru că avem din ce în ce mai mulți copii care se nasc aici”, mai spune Narcis Matache.

Aceasta mai adaugă că dorește să construiască punți între comunitatea românească și cea daneză, pe măsură ce numărul migranților români devine tot mai mare. 

„Noi creștem foarte repede ca număr și dacă acum suntem în jur de 40.000 de români, până în 2030 estimările spun că vom fi peste 100.000 de români, ceea ce ne va face de departe cea mai mare comunitate din Danemarca”, a declarat românul.

Narcis este singurul consilier regional care nu este danez. La precedentele alegeri, în 2017, nu a intrat în consiliu, fiind primul sub linie. Dar în urma unei pensionări unui consilier, în timpul pandemiei, a fost promovat în funcția consilier regional.

Întrebat de ce a ales să facă acest pa în Danemarca și nu în România, Narcis Matache a spus că mai toată tinerețea și-a petrecut-o în Danemarca și toate oportunitățile de dezvoltare pe care le-a avut au fost acolo.

„Aici am cunoscut politica pentru prima dată, aici am înțeles cu funcționează și aici am găsit o misiune, de a-i face pe cât mai mulți internaționali să facă pasul către reprezentarea politică a comunităților în care locuiesc.

Dacă în 2013 am plecat de la nimic, acum suntem 21 de candidați români și mulți alții de alte etnii. Începe să se liberalizeze puțin piața politică și pentru cei care nu vorbesc limba daneză sau nu sunt danezi. Iar ăsta a fost obiectivul meu”, ne-a mai spus Narcis George Matache. 

Ioan Rusu, omul pe care moartea copilului său l-a făcut să-și dorească să schimbe lucrurile din interior

Ioan Rusu are 38 de ani, este căsătorit, tată a doi copii și venit în Danemarca acum 13 ani. Înainte sa ajungă în țara scandinavă a fost militar. Când a plecat din România și-a dat demisa din MApN. Ulterior, s-a reprofilat și a urmat o școală de agricultură, devenind fermier. În prezent lucrează la o companie care se ocupă cu creșterea porcilor.

Ioan Rusu a povestit pentru Digi24.ro că a decis să candideze pentru consiliul regional după ce a trecut printr-o dramă. 

„La începutul acestui an, eu și soția mea am trecut printr-un șoc. Soția mea era însărcinată și, deși celelalte controale nu semnalaseră nimic, ea nu a mai simțit nicio mișcare în burtică. Doctorii au programat-o la naștere pe 4 februarie. Am dus-o la spital pe 2 februarie. Când copilul a fost scos, era deja mort”,  a povestit Ioan Rusu, subliniind că sarcina nu a fost monitorizată corect de către medici. 

Familia a dat în judecată autoritatea sanitară daneză, iar cazul e în cercetare. „Am făcut o plângere. Copilul mi-a murit cu zile, consider eu. Și medicii au recunoscut că au greșit, în sensul că nu au monitorizat atent sarcina Danielei (soția lui Ioan Rusu). Am depus documentul la dosar”, a spus Ioan Rusu.

După acest episod, românul s-a întrebat ce poate face pentru a schimba lucrurile, iar mai  mulți prieteni i-au spus că trebuie să intre în politică. 

Tragedia personală și-a pus amprenta și pe programul său electoral, care are trei trei puncte principale: 

• O mai bună monitorizare a femeilor însărcinate pentru a preveni moartea copilului;  
• Instruire pentru profesioniștii din domeniul sănătății pentru a îmbunătăți contactul cu utilizatorii non-danezi ai sistemului de sănătate;  
• Aplicațiile de sănătate trebuie să fie cel puțin bilingve. 

Ioan Rusu a mai declarat că acestea sunt doar unele dintre direcțiile în care trebuie acționat pentru ca numeroșii străinii care lucrează și plătesc taxe în Danemarca să fie ajutați să se integreze.

„Copilul meu e îngropat aici, ăsta e motivul principal pentru care candidez. Cu greu, noi am reușit să ne integrăm, însă pentru mulți alții procesul e foarte complicat. Eu vreau să schimb o mentalitate. Danemarca are facilități, are aparatură medicală performantă, dar asta doar în orașele mari. Consiliul Regional, la care candidez, administrează sistemul de sănătate și eu vreau să schimb niște lucruri în această direcție”, a mai spus Ioan Rusu. 

Ioan Rusu nu are cetățenie, ci doar rezidență. Are toate drepturile cuvenite unui cetățean danez, cu excepția dreptului de a vota la parlamentare și de a lucra în sistemul de apărare al țării. A și încercat să aplice pentru un post de agent poliție sau să intre în armată, însă în aceste sectoare nu sunt acceptați cetățeni străini. Cu toate acestea, a semnat recent un contract de voluntariat cu Poliția daneză.

„Nu cred că aș fi ajuns să îmi depun candidatura politică în România, pentru că nu m-a pasionat niciodată politica din România, mai ales că mulți români au plecat din România tocmai din cauza politicii defectuoase”, a spus Ioan Rusu.

Acesta a mai transmis că dacă va reuși să câștige va fi primul membru străin al consiliului regional din regiunea de mijloc, care e cea mai mare dintre cele 5 regiuni din Danemarca.

Ovidiu George Nechitoi, economistul devenit fermier și care acum vrea să intre în politică 

Ovidiu George Nechitoi are 36 de ani. A venit pentru prima în Danemarca în anul 2011. Până atunci a lucrat ca angajat la o bancă din Brașov. În Danemarca început să lucreze ca fermier, apoi a revenit la București pe un post de director economic la o firmă daneză, iar ulterior s-a întors în Danemarca să lucreze tot ca fermier.

„Lucrurile s-au complicat un pic din cauza crizei economice care a lovit România destul de tare. Eu și prietena mea ne pregăteam de nuntă. Aveam niște prieteni în Danemarca care ne povesteau cum este acolo și că se muncește mult, însă când ești liber, ești liber. Nu te presează nimeni, nu sună telefonul, nu scri rapoarte, nimic..

Și i-am zis prietenei să încercăm să vedem și noi cum se mănâncă treaba asta. așa am plecat în Danemarca. Planul era să stăm acolo un an, doi, să strângem niște bănuți și să ne întoarcem acasă. Dar în 2012 am primit un job în București în cadrul unei firme daneze. Nu am găsit ceea ce mă așteptam să găsesc, așa că după un an ne-am întors în Danemarca. După mai multe activități, acum lucrez la un producător german de semiremorci, remorci și caroserii pentru tiruri și m-am hotărât să fac pasul către politică”, a povestit Ovidiu pentru Digi24.ro

Acesta vrea să creeze o comunitate mai legată de români în Danemarca și spune că dacă există mai multă unitate și reprezentare, pot să își ceară drepturile. 

„Dar pentru că nu avem pe cineva ca reprezentant în consiliul local, nu ne dă nimeni aceste drepturi, nu își întoarce nimeni atenția și către nevoile noastre. Danezii știu bine că noi avem drepturi. Știu bine că noi putem să cerem școli pentru copiii noștri în limba română. Dar dacă nu cerem toate aceste lucruri, nu vine nimeni din proprie inițiativă să ne ajute. Lucrurile se întâmplă aici ca în oricare altă țară. Copilul care plânge primește. Ăla care nu plânge nu primește nimic”, a subliniat Ovidiu. 

Acesta a făcut pasul către politică, după ce a realizat că Danemarca are minusuri cărora el le poate găsi o soluție.

„În urmă cu un an m-am dus la social-democrați și le-am spus că eu vreau să intru la ei în partid și planurile mele sunt astea, care se bazează pe integrare. De anul trecut am și început să merg la ședințele locale și să văd ce vorbesc ei, cum vorbesc, ce e precizează cand vorbesc de integrare și spre surprinderea mea, cand se vorbea despre integrare, se făcea referire doar la cei care au venit aici doar cu azil politic. Toti ceilalti, toți care suntem veniți ca migranți europeni, sunt plutitori, pentru că nu avem niciun fel de reprezentare”, a mai spus Ovidiu.

Programul său electoral are două mari puncte:

• Accesul la informație;
• Programe de integrare la locul de muncă.

„Cand am venit în Danemarca, mi s-a spus că pot să imi schimb meseria pe care am avut-o înainte, pentru că există locuri disponibile ca fermier. Însă peste ani m-am gândit de ce oare, când ajungem într-o țară străină, să renunțăm la meseriile pe care le aveam inainte. 

Vreau ca romanii noștri să aibă posibilitatea să intre ușor în forța de muncă. Să nu se mai ceară limba daneză ca să poți să te angajezi în domeniul ătu. Vreau să stimulăm companiile să accepte oameni vorbitori de engleză și să-i introducă în școală că să învețe limba daneză, în timp ce muncesc. Îmi doresc să facem programe de integrare la locul de muncă. 

De asemenea, vreau acces la informație. Vreau ca atunci când venim aici să primim un e-mail cu toate informațiile care sunt necesare pentru integrarea noastră. Cum faci un cont la bancă, care sunt băncile recomandate pentru străini, ce facilități fiscale avem, cum putem să le abordăm și așa mai departe”, a transmis Ovidiu George Nechitoi.

Acesta spune că atunci când o comunitate este distribuită la nivel național are și posibilitatea sa împingă proiecte către nivelul național. „Noi activăm local, dar o mare parte din proiectele noastre ar trebui dezbătute la nivel național. Legat de accesul la informație. Scopul meu e ca planurile mele referitoare le integrare să ajungă la toți liderii locali din Danemarca. Sigur, o politică nu o faci pentru români, pentru că o politică nu se poate face doar pentru o minoritate. O să trebuiască să o facem pentru toate minoritatile, dar nu mă deranjează cu absolut nimic acest aspect”, mai spune Ovidiu.

În ceea ce privește politica din România, acesta spus că inițial am vrut să fac către aceasta, purtând discuții cu filiala PNL Diaspora. Însă lucrurile nu s-au concretizat până la urmă, căci Ovidiu spune că, aparent, profilul său nu a fost destul de interesant pentru liderii acestei filiale. 

Roxana Simion, educatoarea care vrea să deschidă o punte de legătură între danezi și străini

Roxana Simion are 37 de ani și locuiește de 14 ani în Danemarca. Licențiată la Iași în asistență socială și în Danemarca în pedagogie, Roxana activează în prezent ca educatoare. 

„Am ales să fac pasul ăsta din dorința, nu neapărat de a face o schimbare, pentru că sună așa un pic clișeic, dar din dorința de a mă implica și de a face parte din comunitate. Eu sunt obișnuită să fiu activă în comunitatea daneză, iar ani la rând am fost parte din diverse proiecte de voluntariat. M-am hotărât să intru în politică cu gândul de a mă face vizibilă, nu eu ca persoană, ci eu ca reprezentată a minorității din care fac parte. 

La ultimele alegeri locale din 2017, doar 3% din cei aleși au fost de alte naționalități. Un număr foarte mic din punctul meu de vedere. De aceea, consider că avem nevoie de mai mulți reprezentanți, iar asta m-a determinat să iau parte la acțiune”, a declarat Roxana pentru Digi24.ro. 

Din poziția de educator, aceasta își dorește condiții mai bune pentru copiii din creșe și din centrele de zi pentru îngrijire. De asemenea, Roxana Simion militează pentru drepturile femeilor și o mai bună reprezentare a acestora în politică și administrație, susținând că doar 33% din aleșii locali sunt în prezent femei. 

„Ca imigrant, ca persoană care vine din altă țară, îmi doresc să creez un dialog între comunitatea internațională și danezi, cu accent pe învățarea limbii daneze. Trebuie să creăm niște facilități, niște cursuri de învățat limba daneză, astfel încât, pentru noi, cei care venim din altă țară, să ne fie mai ușor să punem în practică ceea ce învățăm. Vreau să creez o primire caldă pentru toți cei care sunt noi în țară”, a mai spus Roxana Simion.

Aceasta este preocupată și de mediul înconjurător și susține că își dorește oraș verde, curat și cu mai puțin plastic. De aceea, ea a ales să nu-și facă pancarte anul acesta.

Roxana mai spune că este conectată cu ceilalți români care candidează la alegerile locale. „Suntem un grup de români care ne susținem reciproc în demersurile noastre, fie ele politice sau sociale. Dar fiind în zone diferite din țară, eu sunt conectată mai mult cu comunitatea pe care o am în locul în care locuiesc, unde sunt 170 de români. De altfel, foarte puțini în comparație cu ce au colegii mei”, a mai declarat Roxana Simion. 

Acesta spune că și-a construit o viață în Danemarca și este mulțumită de ce a realizat până acum. De aceea, vrea să dea înapoi și să reprezinte comunitatea din care face parte atunci cand sa iau decizii. 

„Locuiesc în Danemarca de 14 ani. Nu mă mai văd locuind în România. Merg acasă pentru că acolo îmi sunt părțintii și rudele, dar simt așa o distanță între România și eu, din păcate. După atâția ani este greu să o iei de la capăt. Ajungi la o vârstă când îți dorești să construiești, nu să o iei de la capăt. Și pentru mine, ideea să vin în România și să o iau de la capăt, ar fi peste nivelul meu de energie”, a mai spus Roxana.

Cum se votează la alegerile locale din Danemarca

La alegerile locale și regionale pot vota toți cei care au 18 ani și dețin un card galben de sănătate. Ei au primit prin poștă cardul electoral, pe care se află numele candidaților, dar și adresa secției de votare la care trebuie să se prezinte. Trebuie să bifeze cu un „x” pe cel ales. 

Cine nu a primit cardul de vot poate merge direct la secție, cu documentul care atestă că este asigurat. De pe 5 octombrie, s-a putut vota și anticipat. Cei eligibili au primit două plicuri, pentru alegerile locale și regionale, și aveau posibilitatea de a marca, în interiorul acestora, numele candidatului pe care l-au ales. Apoi trimiteau prin poștă plicurile către consiliul electoral.