Pentru a trata cu noua putere de la Damasc, Uniunea Europeană trebuie să se adapteze. Pentru că gruparea lui Al-Joulani este în continuare trecută pe lista organizațiilor teroriste, comentează cotidianul francez Le Point.
Căderea regimului Assad pune Uniunea Europeană într-o poziție delicată în fața HTS (Hayat Tahrir al-Sham), acum la conducere la Damasc. Gruparea, inclusă pe lista organizațiilor teroriste legate de Al-Qaida din 2014, face obiectul unor sancțiuni internaționale obligatorii pe care Bruxelles-ul nu le poate ridica unilateral.
Comisia Europeană, care transpune deciziile Consiliului de Securitate al ONU, plasează Frontul Al-Nusra (fostul nume al HTS) și multiplele sale avataruri sub un regim strict de înghețare a activelor și interzicerea furnizării de resurse economice. Acesta este Regulamentul de Implementare nr. 583/2014 al Comisiei Europene. Această situație complică semnificativ orice perspectivă de normalizare a relațiilor cu noua putere siriană. Va fi nevoie de o decizie unanimă a Consiliului și o evoluție la ONU. La rândul său, Londra vorbește despre o decizie "rapidă" cu privire la revizuirea sau nu a statutului de organizație teroristă al HTS.
UE nu are în prezent niciun contact cu HTS sau liderii săi
Diplomații europeni se confruntă astfel cu o dilemă dificilă: cum să dialogheze cu o entitate considerată teroristă, dar care a devenit, prin forța evenimentelor, autoritatea de facto a Siriei? Purtătorul de cuvânt al Comisiei a confirmat acest lucru și în cadrul briefing-ului său de presă: "Uniunea Europeană nu are în prezent niciun contact cu HTS sau liderii săi. Punct. Cu toate acestea, pare să se deschidă o fereastră de oportunitate. Pe măsură ce HTS își asumă responsabilități mai mari, va trebui să-i evaluăm nu numai cuvintele, ci și acțiunile", spune cu prudență purtătorul de cuvânt al Comisiei. O formulă care sugerează o posibilă evoluție a poziției europene, sub rezerva unor garanții tangibile din partea noii puteri siriene.
Foaia de parcurs pentru Kaja Kallas
Tonul declarației făcute de Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al UE, reflectă această ambivalență a Bruxelles-ului. Deși salută "un moment istoric pentru poporul sirian", stabilește și condiții clare pentru orice evoluție: respectarea integrității teritoriale siriene, protecția minorităților, în special a creștinilor, și sprijinul pentru procesul ONU condus de trimisul special Geir Pedersen. O foaie de parcurs diplomatică ce ar putea servi drept bază pentru o reevaluare progresivă a poziției europene, cu condiția ca HTS să ofere garanții concrete în aceste diferite puncte.
Căderea lui Bashar al-Assad vine în momentul în care UE intenționa să numească un "trimis special" european la Damasc. Inițiată în această vară la cererea Italiei și Austriei, această numire și-a propus inițial să exploreze posibilitățile de normalizare cu regimul Assad și să faciliteze întoarcerea refugiaților. "Procesul de numire este în curs", indică purtătorul de cuvânt al Comisiei, dar căderea regimului schimbă radical misiunea. Care va fi mandatul unui asemenea trimis special? Trimisul special, care trebuia să gestioneze o revenire treptată la normal cu Assad, va trebui acum să navigheze în apele tulburi ale unei Sirii sub controlul HTS...Organizația Hayat Tahrir al-Sham și-a înmulțit schimbările de identitate, o dovadă fiind regulamentul european care o plasează pe lista sancțiunilor.
Grupul apare mai întâi sub numele său principal "Frontul Al-Nusra pentru poporul din Levant", urmat de diverse variante în engleză și arabă, inclusiv "Frontul Victoriei" sau "Rețeaua Ansar al-Mujahideen". Această multiplicare a numelor nu este nesemnificativă: înregistrată inițial ca un simplu "alias al Al-Qaida din Irak" până în mai 2014, grupul a încercat de atunci să se distanțeze de originile sale jihadiste.
Hainele noi ale Al-Joulani
Liderul acesteia, Abu Mohammed al-Joulani, el însuși vizat de sancțiuni, ilustrează această dorință de transformare: a schimbat uniforma militară cu un costum și cravată și a dat interviuri presei occidentale. O metamorfoză de fațadă care, deocamdată, nu a convins Bruxelles-ul să-i ridice sancțiunile.
Între timp, UE se vede forțată la o formă de distanțare diplomatică. Pe de o parte, menținerea sancțiunilor legate de statutul terorist al HTS, pe de altă parte, gestionarea situațiilor de urgență pe teren. Mai multe probleme arzătoare vor fi pe masa Consiliului Afaceri Externe din 16 decembrie.
Problema migrației apare ca o prioritate: ar trebui să revizuim statutul de refugiat al sirienilor din diaspora? Cancelarul austriac, Karl Nehammer, nu și-a ascuns nerăbdarea de a redeschide problema. "Situația de securitate din Siria trebuie, de asemenea, reevaluată pentru a face posibile din nou expulzările pe viitor", a avertizat el. Dimpotrivă, potrivit Comisiei Europene, "nu sunt îndeplinite condițiile pentru returnări în siguranță, voluntare și demne".
Tot atâtea subiecte care vor necesita o poziție comună din partea celor Douăzeci și șapte, în situația în care noul statut al HTS divizează deja cancelariile: Londra vorbește despre o posibilă revizuire a clasificării sale teroriste, pe când Bruxelles-ul își va menține linia dură.
Editor : Marina Constantinoiu
