China continuă să ajute Rusia să ocolească sancțiunile occidentale și rămâne o „problemă foarte mare” pentru eficiența măsurilor adoptate de Uniunea Europeană, a declarat David O’Sullivan, trimisul special al UE pentru sancțiuni, pentru Euronews. Declarația vine în contextul în care Bruxellesul pregătește al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Moscovei și promite noi măsuri împotriva companiilor și instituțiilor financiare implicate în sprijinirea economiei de război a Kremlinului.
„Ridicăm această problemă în mod regulat la cel mai înalt nivel în discuțiile cu autoritățile chineze, dar le cunoașteți răspunsul: spun că nu consideră că fac ceva greșit. De aceea trebuie să continuăm să luăm măsuri unilaterale împotriva companiilor și instituțiilor financiare chineze”, a spus O’Sullivan.
În timp ce Rusia continuă invazia Ucrainei, aflată deja în al cincilea an, Uniunea Europeană încearcă să își consolideze instrumentele de presiune economică pentru a încetini mașina de război a Kremlinului.
În același timp, conflictul continuă să afecteze și statele europene. O dronă rusească s-a prăbușit vineri într-un bloc de locuințe din apropierea graniței României cu Ucraina, rănind două persoane.
Diplomați europeni afirmă că incidentul a accelerat pregătirile pentru al 21-lea pachet de sancțiuni, aflat în prezent în lucru.
UE acuză firme chineze că alimentează industria militară a Rusiei
Potrivit lui O’Sullivan, indiferent de conținutul noului pachet de sancțiuni, China reduce eficiența măsurilor prin sprijinul acordat Rusiei pentru a evita restricțiile occidentale.
Cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni al UE a inclus 56 de companii implicate în dezvoltarea și producția de echipamente militare utilizate de Rusia în războiul din Ucraina. Multe dintre aceste firme sunt chineze.
Aceste companii au fost sancționate pentru furnizarea de componente tehnologice esențiale folosite la fabricarea armamentului rusesc, inclusiv a dronelor.
O’Sullivan a descris China drept un adevărat maestru al procesului de „backfilling”, prin care producătorii locali înlocuiesc produsele și componentele care nu mai pot fi furnizate de companiile occidentale din cauza sancțiunilor.
Acest fenomen acoperă atât bunuri de consum, cât și echipamente cu utilizare militară, în special componente electronice folosite la drone, rachete și sisteme de artilerie.
„Dacă noi luăm măsuri, ei vor răspunde cu măsuri similare”
China nu a rămas fără reacție după includerea firmelor sale pe lista sancțiunilor europene.
Ca răspuns la cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni, Beijingul a interzis accesul a șapte companii europene din domeniul apărării la produse fabricate în China.
Acest schimb de măsuri reciproce a devenit tot mai frecvent în ultimii ani, pe măsură ce UE a adăugat entități chineze pe lista sa neagră.
„China joacă dur”, a spus O’Sullivan.
„Dacă noi luăm măsuri, ei vor răspunde cu măsuri similare. Cu toate acestea, este foarte important să transmitem un mesaj clar că suntem vigilenți în fața tentativelor de eludare a sancțiunilor și că vom acționa atunci când avem dovezi.”
UE ezită să lovească exporturile de petrol ale Rusiei
O altă întrebare importantă pentru următorul pachet de sancțiuni este legată de interdicția totală asupra serviciilor maritime pentru petrolierele rusești.
Măsura a fost aprobată în pachetul anterior, însă aplicarea ei a fost amânată până la obținerea unui acord la nivelul G7.
Grecia și Malta, două state membre cu sectoare maritime puternice, continuă să se opună ferm inițiativei.
În același timp, partenerii din G7 au arătat puțin entuziasm pentru adoptarea măsurii, pe fondul turbulențelor de pe piețele energetice generate de închiderea Strâmtorii Ormuz.
Liderii G7 urmează să se întâlnească în această lună la Evian, în Franța, însă nu este clar dacă subiectul va fi inclus pe agenda discuțiilor.
Întrebat dacă este posibil un progres la summitul din Evian, O’Sullivan s-a declarat pesimist.
„În acest moment nu există apetit pentru măsuri suplimentare care ar putea agrava situația”, a spus el. „Trăim într-o lume nouă.”
Creșterea prețului petrolului complică planurile Occidentului
Interdicția totală ar urma să înlocuiască plafonul de preț pentru petrolul rusesc introdus de G7 la sfârșitul anului 2022.
Mecanismul este afectat și de blocajul din Strâmtoarea Ormuz, deoarece legislația europeană prevede că plafonul trebuie ajustat periodic pentru a rămâne cu 15% sub prețul mediu al petrolului rusesc.
În actualul context, acest lucru ar însemna o majorare a plafonului.
O’Sullivan consideră însă că UE nu ar trebui să facă o modificare care să avantajeze Rusia.
„Nu ar trebui să creștem plafonul de preț până la un nivel care să devină excesiv de generos față de Rusia. Obiectivul este să îl menținem în jurul pragului actual, respectiv 60 de dolari pe baril”, a explicat el.
Posibile noi sancțiuni împotriva patriarhului Kirill
După cum a relatat Euronews luna trecută, noul guvern de la Budapesta, condus de premierul Péter Magyar, s-a arătat dispus să susțină sancționarea patriarhului Kirill, liderul Bisericii Ortodoxe Ruse.
O eventuală aprobare unanimă din partea celor 27 de state membre ar permite includerea pe lista sancțiunilor a uneia dintre cele mai influente figuri religioase și politice din Rusia.
Uniunea Europeană a încercat pentru prima dată să îl sancționeze pe Kirill în 2022, pentru susținerea invaziei ruse din Ucraina și pentru promovarea propagandei pro-Kremlin. Inițiativa a fost blocată atunci de fostul premier ungar Viktor Orbán, care a invocat libertatea religioasă.
O’Sullivan a refuzat să confirme dacă numele patriarhului va apărea în viitorul pachet de sancțiuni, dar a recunoscut că noul guvern de la Budapesta a schimbat abordarea Ungariei.
„În trecut, Ungaria a blocat prin veto mai multe propuneri de sancționare a unor entități sau persoane. Vom vedea cât de mult s-a schimbat această poziție”, a declarat oficialul european.
El a adăugat că nume menționate anterior, inclusiv cel al patriarhului Kirill, ar putea fi luate din nou în considerare, însă nu poate spune dacă vor ajunge pe lista finală a sancțiunilor.
Editor : Ș.A.
