Paradoxul economiei românești: creștere de vârf și sărăcie cât cuprinde
Nu avem drumuri bune, dar stăm mai bine la capitolul economisire. Oficial, a crescut numărul românilor care au depozite de peste o sută de mii de euro. Însă mai avem și o altă Românie, acolo unde vorbim despre sărăcie și trai de pe o zi pe alta. Între cele două, clasa medie este tot mai subțire, o oglindă a unei societăți tot mai fragmentate.
Vorbim astăzi despre bogaţi şi despre sărăci, despre cât de mare este distanţa de la unii la alţii, despre cât de mică rămâne clasa medie. Unii abia trăiesc de la lună la alta, alţii au cel puţin o sută de mii de euro în conturi. Nu vă grăbiţi să trageţi concluzii!
Oficial, a crescut numărul românilor care au depozite de peste o sută de mii de euro. Erau peste 35 de mii la finalul anului trecut. Într-un singur an, numărul lor a crescut cu aproape cinci mii. Raportat la finalul lui 2017, numărul lor este cu şase mii mai mare. Vorbim despre cei care au depozite peste nivelul garantat. În total, aproape 37 de miliarde de lei. Comparat cu 2017, suma a crescut cu 6,4 miliarde de lei. Dar dincolo de bogaţii României există prea puţină clasă medie şi un număr prea mare al celor care trăiesc la limita sărăciei.
O analiză a Institutului de Statistică, publicată la sfârșitul lui 2018, arăta că unul din patru români trăia la limita sărăciei. Dintre aceştia, peste 17% aveau un loc de muncă, dar salariul nu era de ajuns pentru asigura un trai la limita decenţei. Mai exact, 4,6 milioane de români dintre cei care au mai rămas în ţară sunt sub limita unui trai decent. Aceste cifre vin în contextul în care ştim deja că salariul mediu net e aproape 3.000 de lei şi că cel mai bine ar fi să lucrezi la stat, că acolo au fost cele mai multe majorări.
Iar când vorbim de sărăcie, vorbim despre oameni care nu reuşesc să plătească facturile la timp, nu reuşesc să mănânce frecvent carne, nu reuşesc să aibă mereu căldură în casă. Problema în cazul acestor oameni se întinde pe ani buni. Un venit redus, o viaţă în sărăcie anulează de cele mai multe ori şansa la educaţie. Copiii din aceste familii rar ajung să depăşească nivelul de trai de acasă. Iar aproape jumătate dintre cei care au maximum 17 ani trăiesc în sărăcie. Înseamnă aproape două milioane de copii.
Vestea bună, dacă o putem numi aşa în aceste condiţii, este că rata sărăciei a scăzut puţin în România. Prea puţin, însă, încât să se schimbe topul la nivel european câtă vreme din cele 4,6 milioane de persoane care trăiesc la limita sărăciei, 3,9 milioane au lipsuri pe care puţini şi le pot imagina în secolul XXI. Sunt oameni pe care îi găsim în zona Moldovei, în sud-vestul Olteniei, dar şi în sud-estul ţării. Privită în ansamblu, România are câţiva poli de dezvoltare, dar, în jurul lor rămân lipsurile.
Oficial, populaţia activă a României numără 9,2 milioane de persoane. Dintre acestea, muncesc zi de zi sau ocazional doar 8,8 milioane. Şi dintre acestea, multe ştiu prea bine ce e sărăcia. În ultimul raport de ţară dat de Comisia Europeană, România apare tot săracă și înapoiată, la 12 ani de la intrarea în Uniunea Europeană. Raportul scoate în evidență paradoxul românesc: creștere economică de vârf, infrastructură la pământ și niciun gând de a face adevăratele investiții!
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
