Datorie record pentru România

România trăiește pe datorie. Așa am putea sintetiza situația în care ne aflăm, dacă ne uităm pe cifre. Ba mai mult, acestea ne arată că datoria publică a României din ultimii 3 ani este mai mare față de datoria publică înregistrată în anii grei ai crizei, în care executivul a decis să se împrumute de la FMI, Comisia Europeană și Banca Mondială cu 20 de miliarde de euro.

Tudor Chirilă, clip pe Facebook: „Nu prea știu tiktok style. Sper să aveți răbdare că sunt mai multe de discutat”. Mesajul artistului

Celentano, mesaj-manifest după primul tur prezidențial: „Ne-am întors în Evul Mediu sau la piramide? Alo, faraoane, ce facem?”

Profesor de Științe Politice: Renumărarea voturilor de către BEC va fi mult mai precară. Decizia CCR asigură că vom avea erori mari

CSAT: TikTok l-a favorizat pe Călin Georgescu

Băsescu spune că alegerile trebuie duse până la capăt: Frauda nu o poate constata CCR. Sper să nu facem o practică din abuzurile Curții

Care e mecanismul din spatele consumului de mesaje „care explică totul” pe rețelele sociale

AEP cere anchetă pentru promovarea lui Călin Georgescu fără cheltuieli raportate. Sesizare la Parchet și Poliție

400.000 de dolari falși, schimbați la bancomate. Falsificatori de bani, vizați de percheziții în București și Giurgiu

O roată în derivă, desprinsă de la un tir, a făcut slalom printre mașini, în Iași

Ne aducem aminte de acordul din perioada 2009-2012. În acea perioadă dificilă pentru economia țării, de criză și recesiune, împrumuturile au fost de 136,9 miliarde de lei, cu 2,7 miliarde mai mici față de cele 139,6 miliarde de lei contractate de România în perioada 2017-2020, așa cum reiese din estimările Comisiei Europene. Comisia a folosit pentru acest calcul datele din 2017 și 2018, și estimările pentru anul acesta și anul viitor, estimări care mai scot la lumină o situație nefavorabilă Executivului de la Palatul Victoria. 

Potrivit oficialilor de la Bruxelles, Guvernul nostru va trece cu deficitul bugetar de 3%. Este aici un mare semn de întrebare. Vom vedea dacă executivul se va ține de angajamentele asumate, sau dacă va cădea cu piciorul în groapă mai mult. Cele aproape 140 de miliarde de lei de care vorbim reprezintă datorie netă, contractată pentru acoperirea deficitului bugetar, deci nu sunt sume care includ și împrumuturile luate de Guvern pentru plata unor datorii vechi ajunse la scadență, proces numit rostogolire a datoriei. 

Ne mai uităm la un procent interesant. Criza globală a prins România cu o datorie publică de sub 13% din Produsul Intern Brut, iar la 10 ani distanță, procentul îndatorării a ajuns la aproape 36% din PIB. De ce este important să analizăm aceste date? Pentru că orice creștere a datoriei publice implică și costuri. Sunt costuri cu dobânzi, suportate de bugetul de stat, adică tot de noi, populația și firmele care plătim taxe și impozite. Și poate nu ar fi supărător dacă din acești bani s-ar face investiții în infrastructură, învățământ, și sănătate, dar banii sunt folosiți în mare parte pentru a acoperi creșterea salariilor din sectorul public și majorarea pensiilor.

Editor web: A.P.