RETROSPECTIVĂ 2013. Explorarea gazelor de şist a provocat proteste violente la Pungești

Protest: Haka în Parlamentul Noii Zeelande. Membrii maori întrerup votul pe un proiect de lege ce amenință drepturile indigene

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Protestele faţă de explorarea şi exploatarea gazelor de şist au început încă din aprilie, când au apărut primele zvonuri că o sondă a companiei americane Chevron va fi amplasată la Vaslui. Manifestaţiile localnicilor din Pungeşti, dar şi ale activiştilor de mediu au blocat explorările. Trupele speciale ale jandarmeriei au fost chemate de urgenţă pentru a calmă spiritele.

Pungeşti nu este singurul loc unde compania americană a concesionat perimetre de explorare a gazelor de şist. Alte trei au fost luate în Dobrogea.

Mărul discordiei este metoda fracturării hidraulice, prin care sunt extrase aceste gaze din roci. Dacă metoda tradiţională presupune fracturarea pe verticală, acum se va introduce sub presiune un amestec de apă, sare şi substanţe chimice care va produce fisuri în roci, pe orizontală. Fracturarea hidraulică ar putea contamina cu metan pânză freatică, spun ecologiştii.

Speculații politice

Cum era de aşteptat, subiectul sensibil a fost speculat politic. Discursul înflăcărat a lui Adrian Solomon, deputat PSD de Vaslui, s-a pierdut după ce USL a venit la putere.

Nu au lipsit speculaţiile despre motivul ieşirii în stradă a localnicilor din Pungeşti, Costineşti şi a mii de susţinători din marile oraşe.

Preşedintele Traian Băsescu a vorbit chiar de interesele Rusiei în blocarea proiectului de explorare, iar localnicii s-au plâns că metodele folosite pentru descoperirea rezervelor din subteran le afectează terenurile. La începutul lui octombrie, americanii au început construcţia primei sonde de explorare.

După ce au făcut radiografia solului în apropiere de Pungeşti, americanii de la Chevron şi au mutat toate utilajele în Dobrogea unde au concesionate trei perimetre. Aici, practic toate utilajele, întinse pe 1100 de kilometri, vor face harta subsolului.

Aparatele înfipte în pământ captează undă seismică produsă de exploziile controlate produse la zece metri adâncime sau de acele maşini uriaşe.

Greutatea maşinii este în jur de 28 de tone. Un model franţuzesc este evaluat la jumătate de milion de euro.

Scopul este realizarea unei hărţi detaliate a structurii subsolului. În câteva luni de prelucrare digitală a datelor, americanii de la Chevron vor află dacă găsesc gaze de şist în Dobrogea. Abia apoi vor instala sonde cu care vor află şi volumul zăcământului de gaze.

„Această primă fază, cea de explorare, va dura aproximativ cinci ani. După aceea, vom trece la faza următoare de producţie sau de exploatare care va dura 25 până la 30 de ani”, explica Thomas Holst, director Chevron România.

Siguranţa investitorilor americani se bazează pe acordul explicit al premierului Victor Ponta, dat chiar în timpul vizitei sale în Statele Unite.

„Guvernul pe care-l conduc este foarte hotărât să sprijine toate explorările de resurse neconvenţionale, gaze de şist în traducerea simplă, explorări pe care le face nu doar compania Chevron, ci şi alte companii”, a spus Victor Ponta.

Reacţiile au venit imediat: Crin Antonescu a considerat suspectă rapiditatea cu care premierul a luat aceste decizii în prima zi a vizitei la Washington.

Harta intereselor economice

Specialiştii estimează că România are rezerve de gaze de şist pentru 60 de ani, fiind a treia cea mai bogată ţară din Europa în aceste resurse.

Cum autorităţile au semnat cu străinii peste 50 de acorduri de explorare, iar 70% din suprafaţă ţării este concesionată pentru extragerea sau căutarea resurselor naturale, harta arată că un puzzle de interese economice din care mulţi dintre români se simt excluşi.

„Avem un potenţial în partea de vest a ţării. Vedem aici deja avem câţiva operatori care sunt în anumite faze ale procesului de explorare. Avem partea de est a ţării... iarăşi nişte perimetre cu potenţial, desigur Câmpia Română şi avem un potenţial destul de serios în bazinul Marii Negre”, a explicat Gheorghe Duţu, preşedinte ANRM.

În plus, informaţia că o firmă canadiană caută gaze convenţionale în jurul Staţiunii Băile Felix i-a făcut pe oameni să bănuiască interese în acelaşi domeniu: al gazelor de şist.