CE apelează la măsuri din criza cubaneză pentru a își apăra firmele din Iran

Uniunea Europeană va activa legea blocking statute pentru a apăra companiile europene de sancțiunile americane împotriova Iranului și a oricăror companii care activează în această țară. Legea a funcționat în 1996 într-o dispută similară care a opus la acel moment Statele Unite și Cuba.

Comisia Europeană anunţă că lansează legea de blocaj ”blocking statute” pentru a apăra întreprinderile europene din Iran de sancţiuni americane. Comisia Europeană (CE) a anunţat vineri că a lansat procesul de blocaj al sancţiunilor americane cu scopul de a proteja întreprinderi europene care operează în Iran, după ce Statele Unite au anunţat că reimpun sancţiuni Teheranului, odată cu ieşitea din acordul în dosarul nuclear iranian, relatează Reuters.

Comisia a anunţat într-un comunicat că a ”lansat procesul oficial de activare a legii de blocaj («blocking statute») prin actualizarea listei americane de sancţiuni impuse Iranului care ţin de câmpul său de aplicare”, referindu-se la o reglementare europeană datând din 1996.

Comisia a precizat că această măsură intră în vigoare în două luni, dacă Parlamentul European (PE) şi guvernele statelor membre UE nu o resping în mod oficial, dar că ar putea să fie activată şi mai devreme în cazul în care este susţinută politic puternic.

Acest instrument este o reglementare europeană datând din 1996, creat la origine cu scopul de a ocoli embargoul impus Cubei. El le permite întreprinderilor şi tribunalelor europene să nu se supună sancţiunilor impuse de ţări terţe. Embargoul american a fost impus în 1996 după ce Cuba a doborât două avioane americane pilotate de cubanezi emigrați din zona Floridei.

Dezacordul cu Statele Unite cu privire la embargoul cubanez a fost soluţionat, însă, la nivel politic - iar eficienţa acestui instrument nu a fost niciodată dovedită. Efectul său ar putea să fie mai degrabă simbolic decât economic, potrivit unei surse eurpene. La momentul crizei cubaneze instrumentul a funcționat politic, președinte al Statelor Unite fiind atunci Bill Clinton.

Retragerea americană din acordul în dosarul nuclear iranian, însoţită de reimpunerea unor sancţiuni americane foarte temute, face să planeze brusc riscuri financiare considerabile asupra întreprinderilor care vor să investească în Iran.