Întreruperea livrărilor de îngrășăminte și a ingredientelor-cheie ale acestora, din cauza războiului din Iran, ar putea duce la pierderea a până la 10 miliarde de mese pe săptămână la nivel global și va afecta cel mai grav țările sărace, potrivit directorului uneia dintre cele mai mari companii producătoare de îngrășăminte din lume.
Svein Tore Holsether, directorul executiv al companiei Yara, a declarat pentru BBC că ostilitățile din Golful Persic, care au blocat transporturile prin Strâmtoarea Ormuz, pun în pericol producția globală de alimente. Scăderea recoltelor, ca urmare a utilizării reduse a îngrășămintelor, ar putea declanșa o competiție acerbă pentru alimente, a avertizat el.
„În acest moment, aproximativ o jumătate de milion de tone de îngrășăminte pe bază de azot nu sunt produse la nivel global din cauza situației actuale”, a spus Holsether. „Ce înseamnă asta pentru producția de alimente? Eu estimez că până la 10 miliarde de mese nu vor fi produse în fiecare săptămână, ca urmare a lipsei îngrășămintelor.”
Neutilizarea îngrășămintelor pe bază de azot ar putea reduce randamentele unor culturi cu până la 50% încă din primul sezon, a adăugat acesta. „Piața îngrășămintelor este una globală, astfel că aceste produse circulă pe întreg globul, dar principalele destinații sunt Asia, Asia de Sud-Est, Africa și America Latină, unde impactul se va resimți cel mai rapid.”
În regiunile unde fertilizarea este deja insuficientă, cum sunt mai multe țări din Africa subsahariană, efectele ar putea fi și mai grave, cu „scăderi semnificative” ale producției agricole, a spus el.
Sezoanele de plantare diferă în funcție de regiune. Potrivit analiștilor, consecințele lipsei de îngrășăminte în Asia nu se vor vedea imediat în prețurile alimentelor, ci abia la sfârșitul anului, când recoltele care ar fi trebuit plantate în această primăvară vor fi mai mici sau inexistente.
Profesorul Paul Teng, expert în securitate alimentară în Singapore, a declarat că unele țări ar putea avea suficiente îngrășăminte pentru sezonul actual, „dar dacă criza se prelungește, vom vedea impact asupra culturilor, precum orezul, în lunile următoare”.
Fermierii din întreaga lume se confruntă cu o serie dificilă de provocări, a spus Holsether, întrucât prețurile obținute pentru produsele agricole nu au crescut încă suficient pentru a acoperi costurile mai mari. „Se confruntă cu costuri mai mari la energie, motorina pentru tractoare este mai scumpă, costul îngrășămintelor crește, dar prețurile recoltelor nu au crescut în același ritm”, a explicat el.
Crește insecuritatea alimentară
Potrivit Organizației Națiunilor Unite, aproximativ o treime din îngrășămintele mondiale, precum ureea, potasiul, amoniacul și fosfații, tranzitează în mod normal Strâmtoarea Ormuz.
Prețul îngrășămintelor a crescut cu 80% de la începutul războiului dintre Statele Unite, Israel și Iran. Continuarea conflictului ar putea declanșa o competiție pentru alimente între țările bogate și cele sărace, a avertizat Holsether.
„Dacă apare o competiție pentru alimente, iar Europa are capacitatea să facă față, trebuie să ne întrebăm: de la cine cumpărăm aceste alimente? Este o situație în care cei mai vulnerabili plătesc cel mai mare preț, în țările în curs de dezvoltare, unde nu își permit să țină pasul”. Acest lucru are implicații pentru „accesibilitatea alimentelor, disponibilitatea lor și nivelul foametei”, a spus șeful Yara.
Programul Alimentar Mondial al ONU estimează că efectele combinate ale conflictului din Orientul Mijlociu ar putea împinge încă 45 de milioane de oameni în foamete severă în 2026. În Asia și Pacific, insecuritatea alimentară este așteptată să crească cu 24%, cea mai mare creștere relativă dintre toate regiunile.
Editor : M.I.
