ANALIZĂ BUSINESS CLUB. Apusul energiei nucleare în Europa

Proiectele unor noi centrale nucleare rămân fără investitori, sprijin politic şi chiar fără logica de a exista într-un sector energetic care mizează tot mai multe pe resursele regenerabile. Însă autoritățile române insistă să spună că vor găsi investitori.

Un singur lucru este sigur: România a avut șansa să dezvolte acest proiect în urmă cu cinci, șase ani, dar pentru că statul s-a tot sucit, șansa a fost ratată. Indiferent de discuțiile dacă în final e bine sau rău că România nu sporește capacitatea de energie nucleară, proiectul e cam pierdut și nu merită să fie consumate energii inutil.

Dezastrul de la centrala nucleară de la Fukushima, dar și scăderile de prețuri la energie în Europa omoară încă din fașă proiecte nucleare care au, pe lângă pericolul inerent, un alt mare dezavantaj: costă foarte mult.

Construcția a două reactoare la centrala nucleară de la Temelin, în Cehia, era pregătită de două companii, americană și rusă. Proiectul dezvoltat de compania cehă CEZ și evaluat la peste 7,5 miliarde de euro este acum în pericol de a-și pierde sursele de finanțare din cauza reducerii cererii pentru electricitate în Europa.

Ce s-a întâmplat la Cernavodă

CEZ a fost implicată și în proiectul construcției a două noi reactoare la Cernavodă. Reactoarele noi ar fi dublat puterea instalată în prezent, de circa 1.400 de megawați. Proiectul de 4 miliarde de euro a atras inițial cele mai mari companii de energie la nivel european, RWE, Iberdrola, GDF Suez sau Enel.

Guvernul român a pornit de la ideea de oferi investitorilor străini controlul asupra companiei de dezvoltare a proiectului. Dar apoi s-a sucit și a vrut prin Nuclearelectrica să aibă controlul. A venit criza și iarăși s-a schimbat foia, statul voia să fie minoritar. Marii investitorii privați au părăsit și statul a rămas „cu buza umflată”.

Și soarta centralei nucleare de la Belene, din Bulgaria, este pusă sub semnul întrebării. Proiectul de la Belene, evaluat la 6,3 miliarde de euro, duce și el lipsă de finanțare.

Statele europene renunță la proiecte

Alte state încearcă să se curețe de centralele vechi și privesc cu reticență noile proiecte. Specialiștii susțin că astfel de centrale necesită prea mult capital, timp și presupun riscuri prea multe. În Franța, patria energiei nucleare în Europa unele proiecte au fost întârziate.

În Cehia și Marea Britanie, planurile din sectorul nuclear sunt puse sunt semnul întrebării. Italia și Elveția au anunțat deja că nu vor mai extinde capacitățile de generare de energie din surse atomice. Iar Germania va închide toate reactoarele în termen de zece ani. Producția lor va fi suplinită de centralele eoliene și solare.

Prețuri în scădere

Tendințele actuale din piața energiei nu sunt deloc favorabile energiei nucleare. Iar prețurile sunt cel mai bun indicator. În Germania, de exemplu, prețurile la energie au scăzut cu peste 50% din 2008 încoace, pe fondul reducerii cererii, dar și a creșterii capacității instalațiilor de energie verde.

Eolienele și parcurile fotovoltaice sunt șansa creșterii capacităților de producție și în România. Foarte multe proiecte sunt în dezvoltare și în puțini ani energia ce ar fi putut fi produsă în două noi unități la Cernavodă, ba chiar mai mult,va fi generată din surse regenerabile.