Cartofii de România ar putea ajunge o amintire. Fermier: Dacă mai lăsăm lucrurile la voia întâmplării o să fie foarte rău
Anul 2020 a fost un dezastru pentru culturile de cartofi. Primăvara foarte timpurie cu secetă urmată de precipitațiile în exces și apoi o nouă rundă de secetă au afectat grav culturile. Dacă în 2000 România avea, potrivit datelor Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, peste 60 de hectare cultivate cu cartofi, anul trecut suprafețele agricole de-abia au ajuns la 27 de hectare, cu 10% mai puține decât în 2019.
Romulus Oprea, președintele Federației Naționale a Cartofului, a atras atenția la Digi24 cu privire la declinul accentuat resimțit de agricultori.
"Cartoful, cunoscut ca pâinea săracului, își pierde din atractivitate, asistăm la o scădere accentuată a suprafețelor, este o cultură din ce în ce mai puțin rentabilă
Lăsat la voia întâmplării după 1990, dacă am plecat de la 275.000 de ha, am ajuns la 174.000, dar înregistrate doar 27.000 la APIA.
În 2007 am intrat în competiție directă cu marii producători de cartofi, cartoful considerat o cultura liberă în Europa nu primește nicio subvenție. Noi am adoptat aceeași politică și am ajuns să avem suprafețe care nu asigură necesarul de consum intern.
În comerțul din România, 60% din cantitatea de cartofi este din import.
În 2020 am avut ghinionul pandemiei care a afectat grav consumul. Nu ne-am dori ca să avem import de cartofi 100%. Dacă mai lăsăm lucrurile la voia întâmplării, o să fie foarte rău.
În mod sigur consumatorii vor plăti mai mult pentru cartofi. Nu este posibil ca un fermier care cheltuiește 70 de bani pe kg cu toate riscurile să îl vândă la 45 de bani și nici să nu poată pe piața românească din cauza competiției neloiale", a spus Oprea.
Într-o intervenție la Digi24, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a spus că va fi continuat sprijinul acordat tuturor sectoarelor agricole, dar că este nevoie și de o educare a consumatorului în sensul de a căuta produse locale.
El a subliniat că trebuie încurajată piața locală și că legislația urmărește avantajarea produselor locale atunci când sunt achiziții publice pentru instituții, dar și punerea micului producător român pe picior de egalitate cu marele comerciant care este în România, dar nu este român.
Subvențiile se vor da în continuare, a spus ministrul.
Editor : Georgiana Marina
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
