Coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare anti-COVID-19, medicul Valeriu Gheorghiţă, spune că vaccinarea împotriva infecţiei cu SARS-CoV-2 poate fi „cea mai eficientă şi mai scurtă” cale prin care populaţia poate reveni la normalitate.
„Vaccinarea în general scade consumul de antibiotice. Vaccinarea antigripală scade consumul de antibiotice şi implicit scade riscul de dezvoltare a rezistenţei germenilor la antibiotice. În ceea ce priveşte infecţia cu SARS-CoV-2, boala COVID-19, trebuie să înţelegem cu toţii că avem, până la urmă, o veste extraordinară, aceea a perspectivei unui vaccin în perioada imediat următoare, motiv pentru care avem o rază de speranţă, avem un motiv de care să ne legăm şi un orizont de aşteptare şi cred cu toată tăria că este cea mai eficientă şi mai scurtă cale prin care noi putem, cu toţii, să revenim la normalitate, aşa cum o ştiam anterior", a spus Gheorghiţă, potrivit Agerpres.
El subliniat că antibioticele se numără printre medicamentele pe care „pe măsură ce le folosim, îşi pierd în eficienţă” din cauză că agenţii patogeni au capacitatea de a se adapta şi de a deveni rezistenţi la acestea.
„Practic, este un fenomen natural, pe care noi nu îl putem evita la nesfârşit, dar îl putem încetini, atât ca viteză de apariţie şi ca impact la nivelul societăţii. De altfel, se şi estimează în momentul acesta că rezistenţa anti-microbiană reprezintă una dintre principalele ameninţări la sănătatea publică a populaţiei. Este foarte important să utilizăm cu mare responsabilitate aceste antibiotice, din cauza riscului de dobândire a rezistenţei. Acesta este un aspect. Al doilea aspect este legat de infecţiile asociate asistenţei medicale, tocmai prin aceşti germeni multirezistenţi care, în final, se selectează în urma terapiilor antibiotice prelungite la pacienţi cu comorbidităţi, la pacienţi aflaţi în stare critică, în special la secţii de terapie intensivă”, a spus medicul.
Valeriu Gheorghiţă a atras atenţia şi asupra toxicităţii şi efectelor adverse pe care le poate genera utilizarea „iresponsabilă” a antibioticelor. Întrebat ce le transmite persoanelor care îşi fac stocuri de Azitromicină, considerând că ar fi utilă în tratarea infecţiei cu noul coronavirus, Gheorghiţă a precizat că acest lucru nu se justifică.
„În momentul de faţă avem suficiente date disponibile care ne spun cât se poate de clar că azitromicina nu are beneficii şi nu se recomandă la pacientul cu infecţie SARS-CoV-2, pentru că nu aduce beneficii clinice, iar pe noi ne interesează beneficiile clinice reale şi nu efectul placebo, nu ideea de a administra un tratament unui pacient, fără să aibă nevoie. Majoritatea formelor uşoare de infecţie cu SARS-CoV-2 la pacienţii tineri, fără comorbidităţi, sunt auto-limitate şi avem nevoie doar de tratament simptomatic, fără necesitatea unui tratament antiviral şi, categoric, fără nevoia unui tratament antibiotic, dacă pacientul nu are o boală cronică, nu are semne de supra-infecţie bacteriană. Lucrurile trebuie judecate de la caz la caz. Altfel, ne vom trezi după terminarea pandemiei cu o rezistenţă extrem de crescută a pneumococului rezistent (...) sau stafilococului. Cred că aici trebuie să punem în balanţă beneficiile vizavi de consecinţele pe care le putem avea în perioada post-pandemică, legat de riscurile rezistenţei la antibiotice”, a spus el.
Editor : Monica Bonea
