Exclusiv Ipoteza președintelui Comisiei Naționale a Muzeelor, despre piesele furate din tezaurul dacic. „Nu cred că vor fi topite”
Emanuel Petac, președintele Comisiei Naționale a Muzeelor, consideră că jaful de la Muzeul Drents nu a fost comis pentru a topi aurul, ci la comandă. Potrivit expertului, este posibil ca piesele din tezaur să ajungă în colecția unui miliardar excentric, totuși, șansele de recuperare sunt mari.
Petac compară furtul recent cu braconajele arheologice de la Sarmizegetusa, din anii 2000, când autoritățile au reușit să recupereze jumătate din artefactele furate.
„Fără îndoială, situațiile de acest gen sunt foarte complexe și dinamice, dar le putem compara cu ceea ce s-a întâmplat acum 20-25 de ani, în jurul anului 2000 – faimoasele braconaje din Munții Orăștiei. Atunci, anchetele au început la câțiva ani după ce braconajele se derulaseră, fie pentru că nu s-a știut, fie pentru că braconierii și cei din spatele lor au avut protecția unor reprezentanți ai autorităților de la acel moment. (...) Cu toate astea, s-a recuperat circa jumătate din ceea ce știm că s-a braconat acolo”, a explicat Petac.
În cazul jafului de la Muzeul Drents, expertul este optimist: „Acum, șansele de recuperare sunt mult mai mari.”
„Un furt la comandă”
Petac exclude varianta ca hoții să fi sustras obiectele doar pentru aur, sugerând că jaful a fost organizat pentru un colecționar.
„Nu, orice se poate întâmpla, dar părerea mea personală, din perspectiva cuiva care de decenii a fost implicat în tot felul de investigații, este că e foarte puțin probabil ca cineva să fi vrut doar aurul. Nu te duci să arunci în aer un muzeu ca să iei niște obiecte pentru a le topi și vinde. Dacă sunt un hoț și vreau două kilograme de aur, dau spargere la un magazin de bijuterii. Nu mă duc să arunc în aer un muzeu ca să fur și apoi să topesc aurul. E mult prea complicat și prea laborios. Probabil că este un furt la comandă”, a explicat el.
Expertul mai atrage atenția că sistemele de securitate nu i-au descurajat pe hoți, aceștia acționând în forță.
„Erau camere, i-a filmat și afară, dar nu le-a păsat. Asta arată că sistemele de supraveghere erau performante, pentru că nu au intrat prin efracție, probabil nu puteau. Așa că au intrat ca la mină, au aruncat în aer pereții muzeului, fără să le mai pese de nimic. Au furat cât au putut până să vină poliția, în cinci minute”, a adăugat Petac.
Cine ar putea fi în spatele jafului
Emanuel Petac nu exclude posibilitatea ca obiectele să ajungă în colecția unui miliardar excentric, așa cum s-a întâmplat și în trecut.
„Pentru piața neagră de antichități sunt foarte interesante aceste piese. Nu putem exclude ca printre cei interesați să fie chiar persoane din cercul comanditarilor de acum 20 de ani, pentru că brățările dacice braconate din Munții Orăștiei au fost recuperate de autoritățile române”, a menționat expertul.
În opinia sa, cei trei suspecți arestați sunt doar executanții unui plan mai amplu.
„În spatele celor arestați pot fi niște creiere, iar ei sunt doar executanții. Poate sunt bine plătiți pentru această poveste”.
Ancheta autorităților olandeze continuă, iar un al patrulea suspect este căutat în acest caz.
Editor : Ș.A.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
