România alocă printre cei mai puțini bani pentru protecția socială dintre toate țările UE. Consecințele pe termen lung sunt numeroase

România alocă printre cei mai puțini bani pentru protecția socială dintre toate țările membre UE, potrivit unui raport realizat de Oficiul European de Statistică. Iar acest lucru se reflectă în calitatea vieții. 

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

România alocă cheltuielilor aferente protecţiei sociale doar 11,9% din Produsul Intern Brut, cu aproape 10 procente sub media Uniunii Europene.

Raportul Oficiului European de Statistică, care a analizat datele din țările comunitare din 2019, arată că protecția socială a fost cel mai important domeniu pentru cheltuielile guvernamentale în toate statele membre UE. Dacă România a alocat prea puţini bani, Finlanda a alocat cele mai multe fonduri guvernamentale în acest sector, respectiv 24% din PIB-ul acestei țări. 

Același raport Eurostat arată că nici sănătatea nu a fost o prioritate, România alocând sub media europeană de 7%, în timp ce Austria ocupă primul loc la acest capitol, urmată de Danemarca și Franța. 

Dacă pentru sănătate România a alocat în jur de 600 de euro pe cap de locuitor, şi mai puţini bani au fost prevăzuţi pentru educație, sub media europeană de 4%. Suedia este pe primul loc în UE când vine vorba de ponderea cheltuielilor cu educaţia în produsul intern brut al acestei ţări, urmată de Danemarca și Belgia. Aceste cifre scăzute se reflectă direct în calitatea vieții și nivelul de trai ale românilor, care și ele sunt reduse față de alte țări europene.

Sociolog: Aduni mai puțini bani la buget față de alte țări, ai mai puțini bani să cheltuiești

Sociologul Iulian Stănescu a explicat la Digi24 că aceasta este diferența și dacă analizăm veniturile publice și fiscale.

"Suntem la diferență de 10% privind cheltuielile sociale, așa e și la cheltuielile totale dar și la venituri. Dacă aduni mai puțini bani la buget față de alte țări, inclusiv țări din jurul nostru, ai mai puțini bani să cheltuiești. Diferența față de media zonei euro e de 15 puncte procentuale din PIB în privința veniturilor fiscale.

Consecințele sunt multiple, pe lângă cele privind nivelul scăzut de bunăstare și de calitate a vieții. Astfel, sunt consecințe mai puțin vizibile imediat, respectiv erodarea încrederii în stat – dacă statul nu îți oferă bunăstare de ce să îi oferi loialitate sau încredere lui și instituțiilor lui -, apoi creșterea pesimismului social, al neîncrederii în viitor. De aici apar stimularea deciziei de a pleca din țară și decizia de a avea cât mai puțini copii sau deloc, ceea ce duce la criza demografică a României.

Citește și:

Câți locuitori va mai avea România peste 30 de ani. Expert în demografie: Pierderea de 100.000 din 2020 e enormă, va fi și mai dramatic

România a pierdut cam un sfert din populația de acum 30 de ani, niciodată pe timp de pace nu a pierdut atâta populație.

Acești indicatori destul de abstracți – venituri publice, cheltuieli publice – reprezintă cauză pentru o sumedenie de probleme care țin de inegalitățile sociale și economice și de nivelul general de bunăstare", a declarat Iulian Stănescu.

Editor : Georgiana Marina