Primăria Capitalei, dată în judecată pentru construirea unui turn în Lahovary

Consilierii din Consiliul General al Municipiului București (CGMB) reclamă faptul că sunt puşi să aleagă între a da autorizaţie de construcţie într-o zonă, Piața Lahovary, în care înălţimea maximă admisă este de zece metri sau a plăti despăgubiri de aproape două milioane de euro cerute de investitorul care a dat municipalitatea în judecată.

Demersul investitorilor, Falcon Consulting, vine după mai mulți ani în care acest proiect a primit de la arhitecții șefi, de la comisiile de specialitate din cadrul municipalității, de la Ministerul Culturii, ba avize favorabile, ba nefavorabile.

Clădirea de 23 de metri, cu subteran, demisol, parter și patru etaje va avea birouri, un cazinou și hotel. Ar fi cu zece metri mai înaltă decât regimul de înălțime acceptat pentru zona respectivă.

Contestat de societatea civilă

„În primul rând s-ar strica coerența arhitecturală a acestui ansamblu care cuprinde două monumente istorice, pe de altă parte, orice construcție înaltă presupune un număr de mașini care aglomerează zona”, explică Nicușor Dan, președinte Asociației Salvați Bucureștiul.

Investitorii încearcă de câțiva ani să primească aviz de construcție. Planul lor Urbanistic Zonal a fost trecut de multe ori pe ordinea de zi a Consiliului General, dar niciodata aprobat. În consecință, investitorii au cerut instanței să oblige municipalitatea să le aprobe construcția și să le platească și despăgubiri de 1,7 milioane de euro.

„Este o modalitate de a forța mâna Consiliului General și de a crea o presiune asupra membrilor ca aceștia să aprobe realizarea aceste construcții”, explică Silviu Văduva, consilier general.

Consilierii generali spun că dacă instanța va obliga primăria să dea avizul de construcție, structura de rezistență a clădirilor istorice din vecintate se va deteriora. În plus, Piața Lahovary se va aglomera, pentru că în zonă nu sunt locuri de parcare.

Investitorii care vor sa ridice turnul nu au fost de găsit pentru un punct de vedere.

Istoria proiectului din Lahovary

Povestea acestui proiect a început în 2008, când pe terenul din piața Lahovary se propunea construirea unui bloc de aproape 30 de metri. Proiectul a fost respins de precedenta Comisie Tehnică de Urbanism și Amenajarea Teritoriului a Primăriei Capitalei, iar fostul arhitect-sef, Adrian Bold, nu a emis avizul de urbanism, potrivit Hotnews. La câteva luni după, actuala Comisie Tehnică de Urbanism și Amenajarea Teritoriului a Primăriei Capitalei a fost de acord cu această propunere, iar arhitectul-șef Gheorghe Pătrașcu a emis avizul de urbanism. Cu acest aviz, în octombrie 2009, proiectul a ajuns la Comisia Zonală a Monumentelor București, unde a fost respins. În ciuda acestui fapt, directorul de atunci al Direcției de Cultură București, Eugen Plesca, a semnat avizul favorabil. Fostul ministru al Culturii Theodor Paleologu a anulat însă acest aviz în decembrie 2009.

După acest scandal, proiectul s-a reîntors la Comisia Zonală a Monumentelor Istorice, unde a fost respins. Beneficiarii au contestat decizia Comisiei, proiectul ajungând astfel la Comisia Națională a Monumentelor Istorice, din subordinea Ministerului Culturii, unde a primit aviz favorabil pe 27 aprilie 2010. La vremea respectivă blocul avea înălțimea de 27 de metri. După apariția unui nou scandal, ministrul Culturii Hunor Kelemen a cerut Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice (CNMI) să reanalizeze avizul dat blocului de 27 de metri, exprimand dubii că PUZ-ul respectiv se încadrează în regimul de înălțime al zonei protejate. O lună mai târziu, proiectul a primit un nou aviz favorabil, de această dată pentru un edificabil cu o înălțime maximă de 23 de metri. Ulterior, a fost discutat în Consiliul General, însă nu a fost aprobat.