Exclusiv Noua lege a integrității deschide calea spre parteneriatul civil. ACCEPT: Nu poți impune obligații fără să oferi și drepturi
Noua lege a integrității, care introduce în legislație sintagma „relație asemănătoare cu cea dintre soți”, reprezintă un pas spre recunoașterea juridică a parteneriatului civil și a familiilor de facto, inclusiv a cuplurilor formate din persoane LGBT, susține Teodora Ion Rotaru, manageră de proiecte la ACCEPT. Într-o intervenție joi la Digi24, aceasta a afirmat că statul nu poate impune obligații unor persoane aflate într-o astfel de relație fără să le acorde și drepturi.
„În primul și în primul rând, trebuie să înțelegem că aceste familii de facto există de când lumea, și la nivelul României vorbim probabil de peste un milion de persoane care au o viață de familie asemănătoare soților, dar care nu este recunoscută de lege. Printre aceste familii se numără și numeroase cupluri formate din persoane lesbiene, gay, bisexuale sau transgender, care nu au acces în acest moment la instituția căsătoriei și la nicio altă formă de protecție legală”, a declarat Teodora IonRotaru, manager de proiecte la Asociația ACCEPT, joi la Digi24.
Aceasta consideră că introducerea în lege a obligațiilor pentru persoanele aflate într-o „relație asemănătoare cu cea dintre soți” ar trebui să fie însoțită și de recunoașterea unor drepturi.
„În momentul în care statul instituie obligații pentru oamenii care sunt în relația asemănătoare soților, nu poate să nu se asigure că există și drepturi”, a mai spus ea.
Reprezentanta ACCEPT a invocat și deciziile Curții Constituționale din ultimii ani, despre care spune că recunosc existența acestor familii.
„Mai ales că noi avem decizii ale Curții Constituționale din România din ultimii 10 ani care vorbesc despre aceste familii ca fiind unele reale, protejate de articolul 26 din Constituția României și care obligă la recunoașterea acestor structuri familiale în legislația penală, în cadrul procesului penal, în domeniul violenței domestice și chiar, iată și acum, în domeniul legislației privind conflictul de interese. Deci, este foarte grav când ne gândim doar la a institui obligații în cadrul Parlamentului fără să vedem care sunt nevoile reale ale acestor sute de mii de familii ce trebuie protejate în momentul când apare boala, apare decesul, despărțirea și împărțirea bunurilor”, a precizat aceasta.
Ce ar aduce parteneriatul civil
Teodora Ion-Rotaru a explicat că parteneriatul civil ar completa actualul Cod Civil și ar oferi drepturi persoanelor care aleg această formă de recunoaștere juridică.
„Parteneriatul civil este o instituție pe care Asociația ACCEPT a propus-o în ultimele două decenii și care s-a dezbătut în multiple instanțe în Parlament. Legislația vine în completarea Codului Civil, care vorbește de reglementarea și dreptul la căsătorie, și care încearcă să aducă drepturi concrete pentru cei care decid să facă pasul către un parteneriat civil. Vorbim aici de moștenire, vorbim aici de accesul la spital și așa mai departe”, a declarat Rotaru.
Ea a subliniat însă că protecția legală trebuie să existe și pentru cuplurile care nu își oficializează relația.
„Vreau să vă atrag atenția că vorbim inclusiv despre nevoia de protecție a familiilor de facto, acelea care nu fac niciodată pasul către un notar sau un ofițer de stare civilă și care poate nu ar face pasul nici măcar în momentul în care această legislație ar fi reglementată. Deci, protecția vieții de familie de facto este obligatoriu să existe în România, așa cum există peste tot în Uniunea Europeană, chiar și pentru acei oameni care nu merg niciodată în fața unui ofițer de stare civilă, indiferent că ea se numește căsătorie sau parteneriat civil”, a mai spus aceasta.
Exemplul Olandei: Cuplurile care trăiesc împreună de peste 5 ani au drepturi asupra bunurilor comune
Potrivit reprezentantei ACCEPT, alte state europene oferă deja protecție juridică familiilor de facto.
„Vă dau exemplul Olandei. În Olanda oamenii care trăiesc împreună mai bine de cinci ani au un statut comun pentru bunurile lor și, în secunda în care intervine decesul sau se despart, au posibilitatea să dezbată în instanță cum se împart aceste bunuri care evident sunt agonisite împreună, chiar dacă n-a stat nimeni să se asigure că pe fiecare factură sunt ambele persoane. Despre aceste situații de viață care sunt foarte comune vorbim și care trebuie protejate indiferent de situație, care trebuie protejate în mod egal și pentru persoane din comunitatea LGBT și pentru persoane heterosexuale”, a declarat Rotaru.
În final, aceasta a subliniat că familiile de facto sunt întâlnite în toate categoriile sociale.
„Acel milion de români despre care vă vorbesc, care are relații de familie de facto în acest moment, este de o diversitate inimaginabilă. Sunt inclusiv oameni cu studii superioare, din marile orașe, sunt oameni din mediul rural, sunt oameni fără studii”, a conchis ea.
Parlamentul a adoptat noua lege a integrității, care modifică regimul declarațiilor de avere și de interese ale demnitarilor. Printre modificările introduse se numără un amendament depus de AUR, potrivit căruia și persoanele aflate într-o „relație asemănătoare cu cea dintre soți” cu un demnitar trebuie să își publice declarația de avere, la fel ca soțul sau soția.
Introducerea în legislație a sintagmei „relație asemănătoare cu cea dintre soți” a stârnit controverse.
Editor : Ana Petrescu
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
