Bicicliştii vor să facă legea. Au scris un proiect care să încurajeze românii să meargă mai mult pe două roţi şi vor să găsească un parlamentar care să o propună la vot. Mai multe organizaţii ne-guvernamentale s-au gândit la facilităţi fiscale pentru cei care cumpără biciclete şi patronii ce încurajează angajaţii să vină la serviciu cu acest mijloc de deplasare.
Bucureştiul pe urmele Amsterdamului. Este cursa pe care o propun bicicliştii. În capitala Olandei 800.000 de oameni, adică 63% din populaţie merg cu bicicleta în fiecare zi. E drept, au şi pe unde. Oraşul le oferă 500 de kilometri de piste.
Capitala României are 20.000 de biciclişti şi nici 10 kilometri de pistă. Erau mai mulţi, dar Poliţia Rutieră a declarat ilegal un traseu de 100 de kilometri făcut pe trotuar.
Amsterdam
800.000 de biciclişti
260.000 de maşini
50 de km de piste pentru biciclişti
Bucureşti
20.000 de biciclişti
1,5 milioane de maşini
10 km de piste pentru biciclişti
Ca să reducă distanţa, organizaţiile neguvernamentale au lucrat la o Lege a Bicicletei şi vor mai multe schimbări.
Radu Mitrean, iniţiatorul legii: „Să excludă acea interdicţie absurdă că sub 14 ani nu e voie să mergi deloc cu bicicleta în România. Sau să reducă nivelul aberant al amenzilor. Dacă un biciclist şi-a pierdut soneria, amenda este triplă faţă de cea primită dacă ai intrat cu maşina pe sens interzis”.
Legea Bicicletei îşi propune să stabilească necesarul de piste şi parcări pentru vehiculele pe două roţi. Avantajele sunt multiple: de la reducerea poluării la decongestionarea circulaţiei.
Ca să fie dreaptă, Legea Bicicletei va stabili şi amenzi aspre pentru cine calcă regulile.Mai rămâne acum ca organizaţiile neguvernamentale să găsească parlamentari care să le susţină proiectul.
În ţările nordice, bicicleta a devenit o instituţie în sine. La Copenhaga vehiculele cu două roţi sunt cu 13.000 mai mult decât maşinile. Aşa că autorităţile au făcut un obicei din a deszăpezi mai întâi pistele pentru biciclişti şi abia apoi şoselele.