Cât de periculos e și cum învingem noul coronavirus? Mituri, adevăruri și controverse, lămurite de reprezentanta OMS în România
România este pe harta țărilor cu noul coronavirus confirmat. Deși subiectul este în prim-plan de mai bine de două luni, există în continuare tot felul de informații contradictorii. Este adevărat că vorbim despre un virus nou, despre care se știu încă puține lucruri, dar pe de altă parte, s-au răspândit și multe știri false. Aflăm tot ce se știe în acest moment despre COVID-19 de la Miljana Grbic - reprezentant al Organizației Mondiale a Sănătății în România, într-un interviu acordat Digi24.
Izabela Pănescu, realizatoarea emisiunii „Tinerețe fără bătrânețe”: Ar trebui oamenii să se teamă de acest virus?
Miljana Grbic, reprezentanta OMS în România: Dacă nu ești într-o zonă în care se răspândește virusul, dacă nu ai venit dintr-o astfel de zonă și nici nu ai fost în contact cu persoane care au fost în acele zone sau nu se simt bine, riscul de a te îmbolnăvi este în acest moment mic. Știm și este de înțeles că oamenii sunt stresați din cauza acestei situații. Este important să aibă informații corecte din surse de încredere, oficiale.
Coronavirus vs gripă: 72.000 de oameni mor anual din cauza gripei în Europa și zona Caucazului
Izabela Pănescu: Este COVID-19 mai contagioasă decât gripa? Este o informație care s-a răspândit în media.
Miljana Grbic: Permiteți-mi să vă spun un alt lucru de care trebuie să fim conștienți. Dacă boala se răspândește într-o comunitate, atunci riscul trebuie luat în serios. E important să fie urmate sfaturile date de autoritățile locale și naționale.
Cât despre gripă, aceasta este în atenția tuturor în fiecare an, în fiecare sezon. Și este în special în atenția persoanelor vulnerabile. Gripa poate avea complicații severe. În Europa și zona Caucazului, în fiecare an, în jur de 72.000 de oameni mor din cauza complicațiilor gripei.
În cazul COVID-19, vorbim despre o boală nouă și trebuie luată în serios. Se fac cercetări pentru a afla mai multe despre ea, dar și pentru a crea un vaccin și medicamente pentru tratarea acestei boli, dar crearea unui vaccin este un proces lung, așa că ar trebui să fie un echilibru între dezvoltarea unui vaccin, care ia timp, și măsuri de sănătate publică. Acestea pot fi luate imediat și astfel putem salva vieți.
Izabela Pănescu: În legătură cu mortalitatea, ați spus că au fost 72.000 de decese.
Miljana Grbic: Da, în medie atâția oameni mor din cauza complicațiilor în fiecare an în Europa și fostele republici sovietice.
Ce înseamnă vârstă înaintată și care sunt bolile cronice vulnerabile la coronavirus
Izabela Pănescu: Dar dacă vom compara cu numărul de oameni care au murit din cauza noului coronavirus, este o diferență mare.
Miljana Grbic: În primul rând nu avem destule informații. Ceea ce știm este ce au raportat autoritățile din China: au murit între 2 și 4% din oamenii cu această boală. Aceste cazuri letale sunt asociate cu vârsta mai înaintată și cu bolile cronice pre-existente. Vârstă înaintată înseamnă oameni peste 65 de ani, iar bolile cronice sunt în special hipertensiunea, problemele pulmonare, bolile de inimă, diabetul. Așadar, datele pe care le avem din China arată că aceste persoane sunt mai vulnerabile în fața bolii. Deci, sfătuim aceste persoane să fie precaute, dar să nu se alarmeze.
Nu vă atingeți ochii, nasul sau gura înainte de a vă spăla pe mâini!
Izabela Pănescu: Poți lua boala de la o persoană care nu are deloc simptome?
Miljana Grbic: Nu există date suficiente. Ceea ce știm este că virusul se răspândește de la persoană la persoană prin picături de salivă, când o persoană infectată tușește sau expiră. Aceste picături pot ajunge pe suprafețe sau pe obiecte, iar dacă le atingi, iar apoi duci mâna la ochi, nas ori gură, atunci te poți infecta. Încă nu știm cât supraviețuiește acest virus pe suprafețe și obiecte, dar este foarte posibil să fie ca în cazul altor coronavirusuri, care pot supraviețui de la câteva ore până la câteva zile. Deci ceea ce trebuie făcut, dacă te gândești că o suprafață poate fi infectată: trebuie să cureți suprafețele sau obiectele cu dezinfectant simplu, iar apoi trebuie să te speli pe mâini cu apă și săpun sau cu geluri pe bază de alcool. Repet: nu uitați să nu vă atingeți ochii, nasul sau gura înainte de a vă spăla pe mâini!
Izabela Pănescu: Arătați-ne cum să ne spălăm pe mâini și pentru cât timp. Mulți oameni nu se spală corect.
Miljana Grbic: În primul rând, ar trebui să ne spălăm de fiecare dată când venim de afară, înainte să mâncăm, după ce am folosit toaleta. Dacă vorbim despre oamenii obișnuiți, nu despre personalul sanitar, care trebuie să își spele mâinile pentru mai mult timp, 40-60 de secunde, atunci trebuie să îți cureți palmele, partea exterioară a mâinii, între degete și unghiile. Ar trebui să dureze între 20 și 30 de secunde. Te poți spăla pe mâini cu apă și săpun și te poți curăța cu soluții pe bază de alcool.
Ce facem la serviciu? Obligațiile angajatorilor
Izabela Pănescu: Ar trebui să ne curățăm și obiectele pe care le folosim des, cum ar fi telefonul?
Miljana Grbic: Pentru că picăturile de salivă pot rămâne pe suprafețe și obiecte, noile recomandări ale Organizației Mondiale a Sănătății către angajatori sunt să pună în aplicare măsurile de igienă a mâinilor și măsurile de igienă respiratorie. Chiar dacă nu este niciun caz de coronavirus în mediul sau în comunitatea dumneavoastră, angajatorii ar trebui să aplice aceste măsuri. Ce presupun? Curățarea regulată, de-a lungul zilei, a suprafețelor: birouri, mese, dar și a obiectelor, precum tastaturi sau telefoane, cu dezinfectanți simpli. Apoi ar trebui să îți speli mâinile. Deci angajatorii ar trebui să instaleze dispozitive pentru dezinfectarea mâinilor și să se asigure că săpunul este disponibil tot timpul. O altă măsură pe care o pot lua este să pună postere și informări în locuri accesibile, astfel încât oamenii să fie mereu actualizați asupra măsurilor pe care trebuie să le ia. Sunt măsuri care trebuie luate chiar dacă nu există o răspândire a noului coronavirus în acea comunitate.
Izabela Pănescu: Asta pentru că suntem în plin sezon de gripă.
Miljana Grbic: Exact! În acest fel te vei proteja de alte virusuri, nu doar de COVID-19, dar și de alte virusuri, inclusiv cele gastrice. Există igiena mâinilor, igiena respiratorie, dar și păstrarea distanței față de persoanele bolnave. Această distanță trebuie să fie de cel puțin un metru, între unul și doi metri. Dacă observi că o persoană este bolnavă, ar trebui să păstrezi distanța, pentru că, repet, virusul se poate răspândi prin picături de salivă. Igiena mâinilor înseamnă că trebuie să îți speli mâinile regulat, iar igiena respiratorie înseamnă că dacă strănuți sau tușești folosești un șervețel, pe care apoi îl arunci la gunoi, sau folosești partea interioară a cotului când tușești sau strănuți, pentru a-i proteja și pe cei din jur, nu doar pe tine.
Dacă vorbim despre zone unde există o epidemie de COVID-19, recomandarea pentru angajatori este să le permită angajaților să lucreze de acasă, dar repet, dacă este o epidemie. Chiar dacă au simptome ușoare, adică le curge nasul, tușesc sau chiar dacă au febră ușoară, adică 37,3 sau mai mult. Așadar, ar trebui să li se permită să lucreze de acasă, pentru a se proteja pe ei și a-i proteja și pe alții. Chiar și cei care sunt sub tratament cu medicamente precum paracetamol, aspirină, ibuprofen, ar trebui să stea acasă în cazul unei epidemii în acea comunitate, pentru că aceste medicamente pot ascunde simptomele infecției.
Izabela Pănescu: Dar aici, în București, în România, ar trebui urmate aceste reguli?
Miljana Grbic: În acest moment trebuie să respectăm igiena mâinilor, igiena respiratorie și să păstrăm distanța. Dar în acest moment nu este cazul ca oamenii să nu meargă la serviciu, pentru că în România nu avem epidemie.
Izabela Pănescu: Deci să nu intrăm în panică.
Miljana Grbic: Exact, fără panică.
Nu toată lumea trebuie să poarte mască de protecție. Poate deveni o sursă de infecție!
Izabela Pănescu: Vreau să vorbim despre măștile de protecție, pentru că foarte mulți oameni și-au făcut provizii sau nu au mai găsit deloc. Ce persoane ar trebui să poarte mască și cum?
Miljana Grbic: Așa cum ați spus, nu toată lumea trebuie să poarte mască. Organizația Mondială a Sănătății are o recomandare: persoanele care au simptome de boală respiratorie acută, adică tușesc, strănută, le curge nasul, ei sunt cei care ar trebui să poarte mască, pentru a-i proteja pe cei din jur. Apoi, personalul sanitar ar trebui să poarte mască atunci când intră în camera pacientului, când oferă tratamentul persoanelor cu probleme respiratorii, dar și persoanele care au grijă de membri ai familiei, deci nu doar la spital, ci și în alte locuri sau acasă. Acestea sunt categoriile de persoane care ar trebui să poarte mască. Nu se recomandă ca toată lumea să le folosească, din două motive. În primul rând, masca poate deveni o sursă de infecție, dacă nu este folosită corect. În al doilea rând, folosind masca poți avea sentimentul de siguranță, care este fals, poți simți că ești protejat și poți uita de alte măsuri, care sunt cruciale, precum igiena mâinilor. Când am spus că masca poate deveni o sursă de infecție.
Izabela Pănescu: Este adevărat că acest virus nu supraviețuiește la temperaturi înalte?
Miljana Grbic: Sunt multe lucruri pe care încă nu le știm despre acest virus. Ce facem este să analizăm informațiile în fiecare zi cu partenerii noștri, cu experții la nivel global, iar dacă nu suntem sigur nu putem face presupuneri. Ceea ce știm sigur despre acest virus este că îl putem distruge dacă ne spălăm pe mâini cu apă și săpun.
Covid-19 și călătoriile
Izabela Pănescu: Pot românii să călătorească în Italia sau în alte țări care au deja cazuri confirmate de coronavirus?
Miljana Grbic: Organizația Mondială a Sănătății nu recomandă nicio restricție de călătorie sau comercială. Indiferent unde ești, trebuie să urmezi aceleași măsuri pentru a te proteja și pentru a-i proteja pe ceilalți de boală. Indiferent că ești în Italia sau în România, trebuie să te speli pe mâini, să păstrezi distanța socială și să fii conștient de principalele măsuri de protecție.
Izabela Pănescu: Dar riscul nu este mai mare dacă te duci la Milano, de exemplu?
Miljana Grbic: Riscul există și dacă este o singură persoană cu simptome. La fel cum am spus la început, chiar dacă intri în contact cu o persoană care are simptome de boală, care tușește sau expiră, virusul poate fi în picăturile de salivă, deci nu trebuie neapărat să atingi obiectele. Chiar și dacă inspiri aceste picături, te poți infecta, deci ar trebui luat în considerare acest risc și să fii conștient de măsurile de protecție care trebuie aplicate.
Pachetele din China și Italia
Izabela Pănescu: O altă îngrijorare a oamenilor este legată de pachetele primite din China. Ar trebui să ne temem dacă primim ceva din China sau din Italia?
Miljana Grbic: Nu avem date care să ne indice anumite restricții de a primi pachete din țările afectate.
Izabela Pănescu: Chiar dacă, așa cum ați spus, virusul poate rezista până la câteva zile?
Miljana Grbic: Această informație nu este sigură, este valabilă pentru alte coronavirusuri, dar pentru acesta încă nu avem date.
Simptome. 80 la sută dintre oameni fac forme ușoare ale bolii
Izabela Pănescu: Spuneți-mi, va rog, care sunt simptomele. Și aceasta este o îngrijorare a oamenilor: cum știu dacă este coronavirus sau virusul gripal?
Miljana Grbic: Pentru COVID-19 simptomele pot fi blânde și în unele cazuri este vorba despre o boală ușoară. Asta înseamnă că sunt simptome asemănătoare cu cele ale altor boli respiratorii. Este vorba despre tuse, durere în gât, nas care curge. Se poate agrava la anumite persoane și pot apărea dificultăți în respirație, pneumonie, șoc septic. Dacă e să comparăm cu gripa, aceasta debutează cu febră bruscă, dureri de cap, dureri musculare sau de articulații. Sigur că pot apărea și dureri de gât, nas care curge, ca în cazul COVID-19. La gripă oamenii își revin de obicei într-o săptămână, dar se poate, de asemenea, ca boala să se agraveze.
Izabela Pănescu: Și este important să știm ce procent dintre bolnavii din China, pentru că avem doar studiul din China, au avut o formă ușoară a bolii și s-au vindecat.
Miljana Grbic: 81% dintre ei au avut o formă ușoară a bolii, 14% forme severe, iar 5% au fost critice. Acestea sunt datele pe care le avem. Dacă e să comparăm cu gripa, între 3 și 5 milioane de oameni dezvoltă forme grave ale bolii în fiecare sezon la nivel global. Și tot la nivel global, între 290.000 și 650.000 de oameni mor din cauza complicațiilor cauzate de gripă. Și așa cum am spus la început, în Europa aproximativ 72.000 de oameni mor din cauza complicațiilor gripei.
Izabela Pănescu: Deci 81% dintre persoanele infectate cu noul coronavirus au avut forme ușoare. Ce înseamnă mai exact formă ușoară?
Miljana Grbic: Înseamnă că poți avea simptome la fel ca la orice altă boală respiratorie. Poate fi febră, dar nu așa mare, ci simptome obișnuite, nas care curge, dureri de gât.
Ce va fi în România și Europa?
Izabela Pănescu: Să ne așteptăm ca numărul persoanelor confirmate cu noul coronavirus să crească în România sau în Europa?
Miljana Grbic: Nu putem spune asta deocamdată. Ceea ce știm este că numărul de noi cazuri în China este în scădere, dar, așa cum observăm, apar epidemii în alte țări și regiuni.
Izabela Pănescu: O ultimă întrebare: dacă mortalitatea este mai mare în cazul gripei, dacă nu trebuie să ne panicăm, de ce măsurile luate au fost așa drastice în China și apoi în alte țări?
Miljana Grbic: Încă nu știm dacă mortalitatea este mai mare în cazul gripei, încă analizăm datele, dar am dat deja exemple cu cifrele pe care le avem anual.
Izabela Pănescu: Așa este, COVID-19 este abia de două luni.
Miljana Grbic: Exact. În al doilea rând, așa cum ați spus, cunoaștem această boală, cunoaștem gripa. Asta pe de o parte. Avem informații și știm mai multe despre ea, știm cum să ne protejăm. Pe de altă parte, avem o metodă de protecție foarte sigură și eficientă, vaccinul. Pentru COVID-19 nu avem încă un vaccin, iar acest proces de dezvoltare a unui vaccin este unul lung, care poate dura ani. Nu avem nici medicamente specifice pentru această boală, dar în China sunt în derulare mai multe studii clinice, care evaluează siguranța și eficacitatea unor antivirale și ale unor steroizi.
Editare web: Luana Păvălucă
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
