Unul dintre cele mai stranii obiceiuri ale politicienilor din România este să participe la deschiderea anului școlar. Să se urce la microfon și să le vorbească, cu elevii de față, părinților și profesorilor, căci doar ei au drept de vot. Digi24.ro a studiat discursurile președintelui și prim-miniștrilor României de la primele zile de școală din ultimii 10 ani. O colecție de promisiuni care nu se reflectă deloc în realitatea crudă a sistemului de învățământ din România anului 2023.
Să plecăm de la câteva cifre concrete: un studiu realizat de World Vision cu privire la educația în România spune că la fiecare leu investit în educația unui absolvent de masterat, statul primește înapoi opt lei. Mai exact: 168.000 lei costă educația unei persoane cu masterat în România, iar contribuția acestei persoane, pe viață, la buget este de 1.450.000 lei. Randamentul este, așadar de 700%. Cu toate acestea, alocarea bugetară acordată Ministerului Educaţiei în România este de 2,1% din PIB în anul 2023. Ceea ce reprezintă cel mai scăzut nivel de finanţare din istoria recentă a țării. Media europeană a alocărilor bugetare pentru educație este de 4,7%. Datele oficiale de la INS ne arată că salariul mediu în învățământ era în 2022 cu aproximativ 12% mai mic decât salariului mediu la nivel național. Tot INS ne spune că un profesor debutant are un salariu de 2580 de lei, în timp ce valoarea coșului minim pentru un trai decent pentru o persoană singură era de 3275 de lei.
Aceste procente și date nu fac decât să arate dezinteresul politicienilor cu demnitate publică faţă de sectorul educaţiei din România, declarat prioritar doar în discursurile de la deschiderea anului școlar sau în campaniile electorale.
“Aștept de la decidenții politici să se aplece cu mai multă atenție asupra unor asemenea teme majore și să răspundă la ele”, spunea președintele Klaus Iohannis în anul 2015, la deschiderea anului școlar de la Colegiul Economic „Ion Ghica” din Târgoviște. “Valoarea școlii este dată de capacitatea de a educa tinerii în spiritul societăţii în care dorim să trăim”, mai spunea în 2015, președintele Iohannis, care-și încheia discursul cu urarea: “Tuturor vă doresc un an şcolar foarte bun, cu reuşite şi mulţumiri”.
Un an mai târziu, în 2016, la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din București, Klaus Iohannis, vorbea despre - pe atunci - proaspăt lansatul program România Educată. “Mesajul pe care vreau să vi-l dau astăzi celor prezenți, dar și tuturor celor care ne ascultă și celor care încep școala este acesta: educația este calea spre succes și trebuie să fie calea spre succes în România noastră. Nu corupția, nepotismul, șmecheria sau câștigul facil, ci educația, munca, determinarea și onestitatea”. Tot atunci, președintele vorbea despre școlile cu WC în fundul curții. “Pentru că sunt aici reprezentanți ai principalelor instituții de care depinde soarta educației românești, profit de ocazie ca să atrag din nou atenția: luați toate măsurile pentru ca în România să nu mai existe școli fără autorizație sanitară sau fără securitate la incendii! Vreau să le oferim elevilor o școală de calitate, dar în care se simt și în siguranță, iar profesorilor o școală în care se simt respectați”.
Suntem, așadar, în anul de grație 2016. Iar, din datele oficiale de atunci, una din cinci clădiri în care funcționează unități de învățământ în România nu avea autorizație de funcționare. Mai exact, 4221 de clădiri școlare. Șapte ani mai târziu, situația este aproape neschimbată: sunt aproape 4.000 de școli și grădinițe care funcționează fără autorizație.
În anul 2017, președintele Iohannis mergea la Colegiul Național „Gheorghe Șincai” din București, pentru o alocuțiune în cadrul festivității de deschidere a anului. Să ne amintim: “Proiectul național «România educată» se dezvoltă, dincolo de vocile stridente, de scandaluri, de polemici sterile, adunând împreună pe toți cei care pot da o mână de ajutor, în mod constructiv, profesionist și mai ales coerent. (...) Nu ajută cu nimic să mutăm vina de la autoritățile centrale la autoritățile locale, de la un guvern la altul sau de la școală în familie. Succesul sistemului educațional este singura cale de supraviețuire a României puternice, iar eșecul său ne condamnă la involuție”. Partea a doua a discursului său a fost către elevi: “Nu ezitați să vă extindeți orizonturile, să legați ceea ce învățați la școală de preocupările și de hobby-urile voastre! Fiți toleranți, deschiși spre nou, creativi și autonomi în învățare! ”.
În anul 2018, președintele deschidea anul școlar la Colegiul Național „Horea, Cloșca și Crișan” din Alba Iulia. Unde le-a vorbit din nou elevilor despre România Educată, dar și despre patriotism. “Școala este unul dintre locurile în care acest patriotism se poate manifesta în cel mai elocvent mod posibil: aici se nasc ideile și se formează competențele care vor ajuta generațiile de mâine”, afirma președintele în urmă cu patru ani.
Anul următor, discursul prezidențial de început de an școlar a fost auzit la Școala Gimnazială Ferdinand I din București. Era vremea în care guvernul era condus de Viorica Dăncilă de la PSD, despre care ale cărei stângăcii în exprimare președintele le-a vorbit elevilor: “Ați văzut însă și voi, dragi copii, unii politicieni se tem de școală! Aici, în școală, sunt formați oamenii care le taxează erorile de logică și, mai nou, destul de des, de exprimare. Tot aici se resimte eșecul politicilor publice din educație, dar și lipsa de creativitate a acestora”. Klaus Iohannis a vorbit și în acel an despre faptul că “autoritățile au datoria de a crea un mediu sigur în clase, însă multe școli din ziua de astăzi nu au nici măcar un serviciu de pază funcțional”.
Pandemia din 2020 i-a salvat pe elevi de la discursurile politicienilor, însă doar pentru un an. În 2021, președintele Klaus Iohannis a mers din nou la deschiderea anului școlar, de data aceasta la Liceul Tehnologic „Carol I” Valea Doftanei, județul Prahova. PNL, partidul care l-a dat pe președinte, preluase în acel an guvernarea, sub conducerea lui Florin Câțu. “Vă asigur că voi rămâne un partener de nădejde al tuturor școlilor care își propun să ofere condiții mai bune de învățare”, le spunea președintele elevilor.
Anul trecut, în 2022, președintele le-a vorbit elevilor de la Colegiul Național „Grigore Moisil” din București despre proiectul său, România Educată, dar și despre “investiții majore în creșe, grădinițe, școli, licee și universități”: “Așa cum știți, educația este un domeniu pe care îl consider esențial pentru fiecare dintre noi și pentru țară în ansamblu”. Promisiunile președintelui privind o educație serios finanțată păreau chiar că sunt pe punctul de a se îndeplini: “Prin implementarea Proiectului „România Educată” și prin finanțările propuse în cadrul PNRR, luăm deja măsuri concrete pentru a oferi elevilor instrumentele necesare pentru a-și atinge potențialul maxim”. Cu toate acestea, alocările din PIB pentru educație sunt printre cele mai mici din întreaga lume, pe penultimul loc în Europa.
Premierii României, avalanșă de promisiuni pentru educație
Principalii responsabili pentru nivelul de finanțare al educației în România sunt cei din Executiv. Acolo se fac bugetele de stat, acolo se împarte din banul public pentru învățământ. Arhivele discursurilor prim-miniștrilor României de la deschiderile de an școlar sunt pline de promisiuni. “Şcoala românească nu va mai fi pentru copiii noştri doar un furnizor de diplome, ci un furnizor de programe de formare în pas cu vremurile, adaptate competiţiei internaţionale. Ori asta se face cu profesori bine pregatiti şi atent selecţionaţi, cu sisteme de predare compatibile şcolii europene, cu sisteme de notare corecte, standardizate”, spunea premierul Emil Boc, la deschiderea anului școlar 2011-2012.
Un an mai târziu, premierul Ponta promitea, tot într-un discurs de început de an școlar, mulți bani pentru educație: “Am încercat şi încercăm în continuare din fonduri europene, din fonduri bugetare să investim banii în infrastructura de educaţie. Cred că orice leu investit sau euro investit în educaţie este un leu sau un euro bine investit şi, domnule director, cu siguranţă, vreau să vă asigur de sprijinul meu din fonduri europene, fonduri bugetare pentru ca acest colegiu să poată să beneficieze de acele renovări de care are nevoie după o sută şi 25 de ani - mi-aţi spus, da? - de existenţă”, spunea Ponta la un liceu din Târgu Jiu.
În anul 2016, la deschiderea anului școlar, premierul Dacian Cioloș îi critica pe responsabilii autorităților locale pentru neimplicarea în accesarea fondurilor. “Problema nu sunt banii, acum, ci organizarea, capacitatea administrativă şi voinţa mai ales, dorinţa de a face anumite lucruri. Sigur că probabil e mai vizibil să faci un drum, să asfaltezi un drum, decât să amenajezi o şcoală, dar sunt lucruri care trebuie făcute. Şi guvernul nu le poate face pe toate”, spunea Cioloș în fața unei școli din Fetești.
Un an mai târziu, premierul României avea alt nume, Mihai Tudose (PSD). Acesta a publicat doar un simplu mesaj pe pagina sa de facebook: „Succes tuturor în noul an şcolar! Respect, doamnelor şi domnilor profesori!”.
În anul 2019, premierul Viorica Dăncilă mergea la la Școala Gimnazială din Sântămăria Orlea, județul Hunedoara pentru un scurt discurs la deschiderea anului școlar, în care le ura copiilor să intre la facultate. „Dragi copii, vă aflați astăzi în diferite clase ale ciclului gimnazial. Unii ați venit cu emoția primei zile de școală, alții aveți deja privirile îndreptate către liceu. Îmi doresc ca un număr cât mai mare dintre voi să ajungă la liceul pe care vi-l doriți, la facultatea pe care vi-o doriți. Îmi doresc ca voi să faceți parte din acei elevi care ajung la facultate și fac performanță. Am încredere în potențialul vostru, al tuturor, iar viitorul este al vostru”, afirma premierul Dăncilă.
2020 a fost an de pandemie, așa că premierul de atunci, Ludovic Orban (PNL), a transmis doar un mesaj public: “Educația este condiție de bază pentru o societate civilizată și, după aproape șase luni în care au fost nevoiți să se adapteze învățământului la distanță, elevii se întorc în clase pentru a-și continua pregătirea cu o lecție în plus pe care trebuie să o învețe: grija față de propria sănătate și față de cei din jur”.
Anul 2021 aducea un nou prim-ministru, în persoana lui Florin Câțu. El a mers pentru deschiderea noului an școlar la Colegiul Național ”Gheorghe Lazăr” din București. Discursul său părea să fie scris de la Palatul Cotroceni, dat fiind faptul că le-a vorbit elevilor despre România Educată, PNRR și promisiuni de finanțare. “România Educată este cel mai amplu proiect de reformă a educației, inițiat şi dezvoltat de Administraţia Prezidențială, un proiect care reprezintă viziunea și strategia de țară în domeniul educaţiei, în perspectiva 2030. Este bine de știut că toate aceste reforme ale învățământului au surse de finatare multiple – PNRR, bugetul de stat și fonduri europene. Miza noastră în educație nu este de a face un pic altceva, un pic altfel sau la fel ca până acum. Miza noastră strategică este de a face altfel, altceva”.
Următorul prim-ministru, Nicolae Ciucă (PNL), a mers în anul 2022 la deschiderea anului școlar de la Colegiul Militar Național Tudor Vladimirescu din Craiova. Promisiuni de la un capăt la altul: “Pentru că știm cât de mare este potențialul generației voastre, venim cu soluții pentru a asigura fiecărui copil șansa la o educație de calitate și posibilitatea să se dezvolte în domeniile în care simte că poate și vrea să fie mai bun. Știm că este nevoie de creșe, grădinițe, școli, licee, universități moderne. Și alocăm resurse pentru construcția unor noi astfel de unități școlare sau pentru modernizarea și extinderea celor existente”.
Ce spun profesorii
Un sondaj de opinie World Vision România pe un eşantion de 800 de cadre didactice, recent dat publicității, atrage atenția asupra faptului că 49% "nu au deloc sau au foarte puţină încredere" că guvernanţii vor respecta toate promisiunile legate de salarizarea cadrelor didactice făcute în timpul recentei greve. O treime dintre profesori declară că situaţia lor financiară este precară sau modestă. 31% dintre profesori spun că starea/calitatea clădirilor şcolare este doar relativ optimă sau sub-optimă atunci când vine vorba de reparaţii, utilităţi şi igienizare. Potrivit sondajului, 50% dintre profesorii consideră că au prea mulţi elevi în clasa lor. Cu toate acestea, conform cercetării, 70% dintre cadrele didactice spun că încep anul şcolar cu un nivel ridicat de motivaţie.
