Situația cu care ne-am confruntat a arătat că fondurile europene sunt o soluție pentru a ieși din criza economică în care ne-a trimis pandemia de COVID-19. Fondurile europene au devenit o prioritate națională, iar această criză trebuie să ne determine să devenim un model de cheltuire a banilor la nivelul Uniunii Europene.
Guvernul liberal a spus încă de la început că pentru a trece peste această perioadă economică complicată vor fi folosite fonduri proprii, fonduri europene și bani de pe piețele interne și internaționale. Deja românii cunosc programele pe care le-a lansat guvernul, precum IMM Invest - prin care sunt ajutate companiile românești afectate de criză - sau plata angajaților aflați în șomaj tehnic.
Până acum, guvernul PNL a anunțat că va folosi fonduri europene pentru combaterea pandemiei: aproximativ 300 de milioane de euro pentru plata șomajului tehnic, 350 de milioane de euro pentru dotarea spitalelor, iar până acum sunt 16 unități care au depus proiecte, 225 de milioane de euro pentru sprijinirea a peste un milion de români aflați în situații defavorizate sau risc de sărăcie, 20 de milioane de euro stimulente pentru medicii aflați în prima linie, 682 de milioane de euro pentru Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.
Fonduri europene salvate, întârzieri recuperate
În doar 6 luni, guvernul PNL a recuperat întârzieri de ani de zile: au fost semnate contractele pentru spitale regionale din Craiova și Iași pe care guvernarea anterioară a eșuat să le facă în 6 ani, au fost lansate 13 apeluri de proiecte cu finanțare europeană care cumulează peste 800 de milioane de euro, s-a evitat dezangajarea a 600 de milioane de euro încă din primele săptămâni de guvernare. România a depășit cu peste 467 milioane de euro ținta de dezangajare.
De asemenea, a fost alocat un buget de aproximativ 500 milioane de euro din fonduri europene pentru înființarea de rețele noi de distribuție a gazelor naturale în localitățile din România. În plus, România a adoptat deja cadrul legislativ care va permite să putem absorbi bani europeni chiar din prima zi a viitorului Cadru Financiar Multianual 2021 – 2027. Este pentru prima dată de când România a aderat la UE când este adoptat din timp cadrul legislativ pentru viitorul exercițiu financiar.
România poate accesa cinci miliarde de euro de la Comisia Europeană. Memorandum adoptat de Guvern
În plus, a fost adoptat un memorandum inițiat de Ministerul Finanțelor Publice privind implementarea programului SURE, în cadrul căruia România poate avea acces la cinci miliarde de euro pentru cheltuieli efectuate pe perioada stării de urgență și de alertă, dar și ulterior, ca urmare a efectelor în domeniul social și economic generate de pandemia COVID. Astfel, vor putea fi decontate cheltuieli efectuate începând cu 1 februarie 2020, iar asistența financiară a Comisiei Europene este valabilă până la 31 decembrie 2022.
Din categoria cheltuielilor care vor putea fi decontate prin acest mecanism sunt cheltuieli legate de șomajul tehnic, de măsuri de protecție sanitară la locul de muncă și alte măsuri și programe pe care statele membre le-au aplicat în această perioadă, așa cum a făcut și România. Peste un milion de români au beneficiat de această măsură pe perioada stării de urgență și stării de alertă, iar o parte dintre aceste cheltuieli vor putea fi decontate prin acest program SURE.
33 de miliarde de euro pentru redresarea economică și reconstrucția României
Guvernul PNL are oportunitatea utilizării unor fonduri de 33 de miliarde de euro prevăzute în Planul de redresare economică al Uniunii Europene. Comisia Europeană a transmis acest proiect către Parlamentul European și către Consiliul European, ce urmează să-l aprobe. Țara noastră este una dintre țările câștigătoare, alături de Spania și Italia. Astfel, România va primi în total 33 de miliarde de euro - din care 19 miliarde fonduri nerambursabile. România este a doua țară din Europa de Est ca sumă totală pe care o va primi de la UE, după Polonia.
„Gândiți-vă că dacă în exercițiul financiar care se apropie de final avem o cotă de absorbție a fondurilor europene de aproximativ 30%, avem responsabilitatea ca, in perioada rămasă, să recuperăm cât se poate banii necheltuiți. In exercițiul financiar viitor ne propunem să atragem fondurile europene într-o proporție de minim 85% astfel încât, cu tot cu perioada suplimentară de cheltuire a fondurilor, să ne apropiem de o absorbție de 100%", a declarat vicepremierul Raluca Turcan.
Datele arată că în perioada financiară 2014-2020, România are o performanță modestă comparativ cu majoritatea statelor membre în ceea ce privește absorbția fondurilor, găsindu-se alături de Slovenia, Grecia, Italia, Slovacia, Croația și Spania pe ultimele poziții, cu rate sub 30% (România – 27%).
Articol sustinut de PNL
