România nu trebuie să adopte o lege a salarizării care să primească aprobarea Comisiei Europene, pentru că nu se legiferează pentru Comisia Europeană, trebuie adoptată o lege care creează un sistem predictibil, a declarat miercuri preşedintele UDMR, Kelemen Hunor. El consideră că pierderea celor 770 de milioane de euro din fondurile PNRR este una „serioasă” pentru ţară, dar, pe termen lung, pierderea ar fi putut fi şi mai mare dacă, doar pentru a bifa un termen-limită, s-ar fi adoptat un proiect de lege prost.
„Un proiect de lege necorespunzător nu trebuie adoptat nici măcar în grabă. Nici atunci când termenul-limită ne presează şi nici atunci când întârzierea are un cost serios. Cu atât mai puţin în condiţiile în care acest termen nu a apărut acum: potrivit angajamentului iniţial din PNRR, noua lege a salarizării ar fi trebuit adoptată încă din 2023, în timpul guvernării PNL-PSD. Astăzi, din nou, nu s-a ajuns la un acord privind noua lege a salarizării”, a scris Kelemen Hunor miercuri, pe Facebook.
El spune că România are nevoie de o astfel de lege.
„În ultimii ani, în sectorul public s-au acumulat numeroase inechităţi şi dezechilibre, iar acestea trebuie corectate. Avem nevoie de un sistem mai echitabil şi mai echilibrat, în care un profesor, un medic, un asistent social sau un angajat al unei instituţii de cultură să aibă perspectiva unui parcurs profesional predictibil şi a unui trai decent”, a spus liderul UDMR.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
UDMR susţine acelaşi principiu: nimănui nu trebuie să-i scadă venitul actual din cauza noii legi a salarizării, mai spune liderul formațiunii.
„Majorările suplimentare ale salariilor foarte mari mai pot aştepta, salariile mai mici trebuie ajustate mai consistent, iar inechităţile trebuie corectate. Dar un sistem nou şi mai echitabil nu poate porni prin a-i face pe unii să piardă. Proiectul actual nu îndeplineşte această condiţie. În educaţie, sănătate, cultură, protecţia copilului şi asistenţă socială au rămas, în continuare, probleme nerezolvate, din cauza cărora nu putem susţine această variantă. Şi nu suntem singurii care vedem lucrurile astfel: în ultimele zile, responsabili din sectoarele educaţiei, sănătăţii şi asistenţei sociale, precum şi sindicatele reprezentative din aceste domenii au respins cea mai recentă variantă a proiectului. În plus, partidele au primit forma finală abia în ultimul moment. Vorbim despre o lege care poate determina, pentru mulţi ani, veniturile a sute de mii de oameni şi viitorul unor profesii întregi. O asemenea decizie nu poate fi luată în mod responsabil în doar câteva zile, sub presiunea unui termen-limită”, a arătat Kelemen Hunor.
„Pe termen lung, pierderea ar fi putut fi şi mai mare”
Potrivit acestuia, nerespectarea termenului de la sfârşitul lunii august are un cost: România riscă să piardă aproximativ 770 de milioane de euro din fondurile PNRR.
„Este o pierdere serioasă pentru ţară, dar, pe termen lung, pierderea ar fi putut fi şi mai mare dacă, doar pentru a bifa un termen-limită, am fi adoptat un proiect de lege prost, care ar fi stabilit în mod inechitabil, pentru ani de zile, veniturile angajaţilor din sectorul public şi i-ar fi pus pe unii dintre ei într-o situaţie mai proastă. România nu trebuie, pur şi simplu, să adopte o lege a salarizării care să primească aprobarea Comisiei Europene, pentru că nu legiferăm pentru Comisia Europeană. Trebuie să adoptăm o lege echitabilă faţă de cei care predau aici, îi îngrijesc pe bolnavi, au grijă de copii şi de vârstnici şi ţin în funcţiune instituţiile noastre de cultură; o lege care creează un sistem predictibil şi pe care, peste cinci sau zece ani, să nu fim nevoiţi nici să o regretăm, nici să o rescriem din temelii”, a precizat el.
De aceea, a adăugat Kelemen Hunor, munca trebuie continuată.
„O variantă mai bună trebuie să ajungă în Parlament încă în acest an, dar înainte de acest pas este nevoie de un dialog real cu sectoarele vizate şi cu reprezentanţii angajaţilor. Iar punctul de plecare trebuie să fie ceea ce partidele au convenit, deja, în cursul verii. UDMR rămâne interesată de adoptarea unei noi legi a salarizării. Vom susţine o lege care corectează inechităţile din sectorul public, face aceste profesii mai predictibile şi mai atractive şi nu reduce venitul actual al niciunui angajat din sectorul public”, a transmis preşedintele UDMR.
Citește și: Nicușor Dan anunță eșecul negocierilor pe legea salarizării: Partidele își asumă pierderea celor 770 de milioane de euro din PNRR
Editor : B.P.
