Ilie Bolojan a vorbit despre efectele pe care le aduce după sine scoaterea din producție a reactorului 2 de la Cernavodă, anunțând că de săptămâna viitoare jumătate din deficit va fi acoperit de grupul de rezervă de la Rovinari, dar și prin instalațiile fotovoltaice și eoliene. În același timp, prim-ministrul a trasat cele trei direcții în așa fel încât România să nu mai treacă prin perioade de criză energetică: dezvoltarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, finalizarea investițiilor de la Mintia și Iernut și creșterea capacității de stocare a energiei.
„Sistemul nu are probleme de funcționare și le mulțumesc celor care au participat la aceste eforturi, inclusiv românilor care au consumat cu măsură energia electrică în perioada de seară și celor care prin sistemele de stocare au injectat cantități importante de energie în orele în care consumul este mai mare”, a declarat Ilie Bolojan, la finalul ședinței de Guvern de vineri.
Deficitul produs de închiderea reactorului 2 de la Cernavodă va fi acoperit, potrivit premierului, de componenta de producție fotovoltaică și eoliană, dar și de intrarea în producție, începând de săptămâna viitoare, a grupului în rezervă de la Rovinari.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Bolojan cere partidelor un „pact pe energie”
Premierul Ilie Bolojan a vorbit și despre necesitatea unui acord politic care să asigure „predictibilitate în următorii ani, reguli bune, eficiență în sistem” și care să ducă la „energie fără criză și un preț cât mai bun”.
„În afară de a răspunde la crize, lucrurile se rezolvă prin politici stabile pe termen lung, prin proiecte de investiții serioase și în general printr-o atitudine predictibilă și responsabilă.
Ce se întâmplă în această perioadă este un efect al lipsei unei strategii pe care să o avem în acest domeniu în anii trecuți, lipsei de investiții, a fugii de răspundere, a delăsării în multe locuri și a unor politici de personal care nu au promovat competența și rezultatele”, a explicat Ilie Bolojan.
În cadrul acestui acord politic, pe lângă cele trei direcții de investiții pe care le vom detalia mai jos, Ilie Bolojan a subliniat că este necesară creșterea performanței în rândul celor care ocupă poziții de conducere în sistemul energetic.
Ilie Bolojan a propus ca acest acord politic să fie discutat începând cu sesiunea ordinară a Parlamentului, care începe de la 1 septembrie.
Prima direcție: Energia nucleară
Prim-ministrul a trasat mai multe direcții în acest sens. Principala măsură ține de componenta de energie nucleară, anume dezvoltarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă.
Astfel, premierul a evidențiat necesitatea proiectului Bala 2 pentru dublarea debitului Dunării, care să asigure cantitatea de apă necesară și pentru viitoarele reactoare.
La nivelul Guvernului a fost creat un comitet interministerial care analizează proiectul (aprobat în urmă cu 8 ani) și care verifică „dacă datele pe care s-a bazat proiectarea sunt conforme”, în așa fel încât să fie actualizați indicatorii tehnico-economici și să demareze procesul de proiectare și execuție.
Ilie Bolojan a subliniat că lucrările ar urma să dureze între doi și trei ani și să fie finanțate din bugetul național.
„Lucrarea este strategică și trebuie pusă în practică”, a adăugat el.
A doua direcție: Finalizarea centralelor Mintia și Iernut
„Am convenit cu directorii Romgaz ca, la sfârșitul acestui an, centrala Iernut să injecteze primele cantități de energie, iar centrala de la Mintia, privată, are un grafic de intrare în probe în perioada următoare, începând din septembrie, treptat, convenit cu cei doi furnizori importanți: Transgaz și Transelectrica.
Cele două centrale au o putere importantă care, în producție normală, va depăși 1.500 de MW și reprezintă peste 20% din energia necesară sistemului energetic național”, a explicat Ilie Bolojan.
A treia direcție: Creșterea capacităților de stocare
Premierul a subliniat că Guvernul ia în calcul două linii de finanțare pentru creșterea capacităților de stocare:
- Prima va fi definitivată de Ministerul Mediului săptămâna viitoare, potrivit premierului, și pune la dispoziție 80 de milioane de euro.
- Pentru a doua, „având o sumă dublă la dispoziție”, și gestionată de Fondul de Modernizare, a fost aprobat ghidul de finanțare.
„Urgentarea instalațiilor de stocare care sunt în faze avansate de finalizare trebuie să rămână o prioritate, în așa fel încât tot ce se poate termina cât mai repede posibil să intre în funcțiune, să nu stea luni de zile în avizare”, a punctat Ilie Bolojan.
Editor : M.G.
