Avocatul Poporului a atacat la CCR ultima ordonanță de urgență adoptată de Guvernul Bolojan. Argumentele invocate
Avocatul Poporului a atacat, marți, la Curtea Constituțională ultima ordonanță de urgență adoptată de Guvernul Bolojan. Renate Weber a explicat, pentru Digi24.ro, că sesizarea este una independentă, iar analiza a fost făcută înainte să primească petiția de la AUR. Controversele acestui act normativ semnalate de AUR către Avocatul Poporului ar fi legate de procedura de adoptare și adăugirile proiectului care include reglementări privind programul SAFE. De asemenea, Comisia pentru constituţionalitate a Senatului a constatat un conflict constituţional între Parlament şi Guvern privind OUG 38/2026 şi cere sesizarea CCR.
ACTUALIZARE 15:22 Este vorba de o excepție de neconstituționalitate a Avocatului Poporului făcută la Curte referitor la ordonanța de urgneță 38/2026 pentru modificarea și completarea unor acte normative.
Sesizarea Avocatului Poporului către Curtea Constituțională poate di accesată integral AICI.
Pe scurt, capitolele privind motivele de neconstituționalitate invocate de Avocatul Poporului sunt următoarele:
- „Încălcarea obligației constituționale de solicitare a avizului Consiliului Legislativ și nerespectarea interdicției constituționale privind emiterea ordonanțelor de către un Guvern demis
- Nerespectarea ordinii de sesizare a camerelor prevăzută de art. 75 din Legea fundamentală
- Încălcarea interdicției de adoptare a ordonanțelor de urgență care produc efecte negative asupra exercițiului unor drepturi sau libertăți”
Cu alte cuvinte, Guvernul a adoptat ordonanța de urgență 38/2026 fără a respecta procedura legală, întrucât nu ar fi solicitat avizul necesar al Consiliului Legislativ pentru forma finală a actului normativ.
Documentul a fost emis de un Guvern aflat la final de mandat, cu atribuții limitate la administrarea treburilor curente, ceea ce ridică semne de întrebare privind oportunitatea adoptării, mai susține Avocatul Poporului în sesizarea la CCR.
Pe parcurs, textul ordonanței a suferit modificări succesive, într-un mod lipsit de transparență, fără dezbatere publică și fără parcurgerea integrală a pașilor procedurali obligatorii, potrivit sursei citate.
De asemenea, sesizarea Parlamentului ar fi fost realizată eronat, proiectul urmând să fie transmis inițial Camerei Deputaților, nu Senatului.
În plus, actul normativ este criticat pentru posibile efecte asupra dreptului de proprietate, întrucât ar permite măsuri de expropriere sau preluare de bunuri fără garanții suficiente pentru proprietari și creditori.
Instituția condusă de Renate Weber argumentează că ordonanțat de urgență a fost adoptată cu încălcare articolului 110 din Constituție care se referă la încetarea mandatului Executivului.
Art. 110 din Legea fundamentală numit „Încetarea mandatului” spune următoarele:
„(1) Guvernul îşi exercită mandatul până la data validării alegerilor parlamentare generale.
(2) Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate sau dacă primul-ministru se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 106, cu excepţia revocării, ori este în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile mai mult de 45 de zile.
(3) În situaţiile prevăzute în alineatul (2) sunt aplicabile prevederile articolului 103.
(4) Guvernul al cărui mandat a încetat potrivit alineatelor (1) şi (2) îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern.
ACTUALIZARE 13:40 Astfel, Comisia pentru constituţionalitate a Senatului a constatat, marţi, existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Guvern în legătură cu OUG 38/2026, act normativ care vizează inclusiv Programul SAFE de înzestrare a armatei, şi a apreciat că preşedintele Senatului trebuie să sesizeze Curtea Constituţională.
„Comisia constată existenţa un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Guvern şi apreciază că preşedintele Senatului are obligaţia de a sesiza, în temeiul art. 146 lit. e din Constituţie, Curtea Constituţională a României”, precizează documentul cu punctul de vedere al Comisiei transmis, marţi, Biroului permanent.
Decizia finală referitoare la sesizarea CCR de către preşedintele Senatului, liberalul Mircea Abrudean, va fi luată de Biroul permanent.
Preşedintele Comisiei pentru constituţionalitate, Nadia - Cosmina Cerva (PACE-Întâi România), a afirmat că ordonanţa a fost adoptată pe 8 mai, dar publicată în Monitorul Oficial cu data de 4 mai.
„Comisia consideră că ar exista şi posibile acte de natură penală şi organismele abilitate ar trebui să sesizeze şi aceste organe şi în funcţie de ce văd organele în aceste documente când vor fi ridicate, pentru că noi nu am avut acces la ele, să facă cercetări şi de natură penală. (...) Chiar şi o persoană civilă fără studii poate observa că suntem în prezenţa cel puţin a unui fals, dacă nu putem vorbi chiar de un abuz în serviciu”, explicat Nadia-Cosmina Cerva, scrie Agerpres.
„Pentru că nu poţi să publici în Monitorul Oficial o ordonanţă adoptată în 8 mai cu data de 4. Pe 8 mai, Guvernul nu mai avea puteri depline, era deja adoptată moţiunea de cenzură, deci ei nu mai aveau voie să facă astfel de acte, fapte, să dea astfel de decizii care schimbă mai multe legi. Aţi văzut că în Ordonanţă au completat 12 puncte noi. Există obligaţia preşedintelui Senatului din acest moment să sesizeze Curta Constituţională cu acest conflict”, a continuat senatoarea PACE-Întâi România.
Știrea inițială
„Sesizarea noastră este independentă de petiția primită de la AUR. Este propria noastră analiză începută chiar de vineri după-amiază, deci înaintea primirii petiției de la AUR. Analiza și sesizarea privesc atât fondul OUG, cât și procedurile constituționale. O vom trimite azi la CCR și pe la ora 15.00 va fi postată și pe site la noi, iar veți vedea acolo toate motivele și argumentele”, a explicat Avocatul Poporului Renate Weber, marți pentru Digi24.ro, întrebată când va fi sesizat Curtea și care vor fi argumentele instituției privind neconstituționalitatea ultimului act normativ adoptat de Guvernul Bolojan.
Ordonanța de urgență 38/2026 a fost adoptată în ședința de Guvern din 4 mai, înainte ca moțiunea de cenzură să fie adoptată de Parlament prin care să fie demis Cabinetul Bolojan.
Totuși, Guvernul interimar a reintrodus pe ordinea de zi a ședinței din 8 mai, același act normativ, cu doar câteva ore înainte ca Executivul să fie demis prin moțiune de cenzură. Explicațiilor transmise de Secretariatul General al Guvernului arată că măsura nu înseamnă o nouă adoptare a actului normativ, ci doar îndeplinirea unei proceduri formale legate de avizul emis ulterior de Consiliul Legislativ.
Potrivit unui comunicat transmis de Guvern, repunerea proiectului pe ordinea de zi a fost făcută pentru ca Executivul să ia act de avizul negativ emis de Consiliul Legislativ asupra modificărilor introduse în timpul ședinței din 4 mai.
„Repunerea pe ordinea de zi a fost conform articolului 43 alineatul 1 din HG 561/2009 coroborat cu articolul 10 din Legea nr. 24/2000 și nu are în vedere o adoptare/readoptare a actului normativ aprobat în data de 4 mai”, a transmis Executivul.
AUR a depus, sâmbătă, o sesizare la Avocatul Poporului, prin care a cerut atacarea la Curtea Constituțională a acestui act normativ.
Potrivit unui comunicat de presă emis luni, reprezentanții AUR au susținut că decizia instituției confirmă acuzațiile pe care le-au adus Executivului. Formațiunea afirmă că „este încă o dovadă că am avut dreptate atunci când am spus că acest guvern a încălcat legea și a încercat să își impună deciziile prin forță politică și presiune instituțională”.
În același comunicat de luni, AUR acuză actuala guvernare de derapaje instituționale, susținând că „în ultimele luni, am asistat la o guvernare construită pe abuz, aroganță și dispreț față de reguli”.
Formațiunea a mai afirmat că, deși guvernanții „au vorbit permanent despre «stat de drept» și «democrație», au acționat exact invers: au ignorat legea, au ocolit Parlamentul și au tratat instituțiile statului ca pe niște instrumente de partid”.
AUR transmite și un mesaj privind respectarea Constituției, afirmând că „România nu poate fi condusă prin improvizații, presiuni și încălcări ale Constituției. Nimeni nu este deasupra legii, nici măcar un premier care se considera de neînlocuit”.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
