Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a adoptat miercuri un proiect de modificare a legii avocaturii care, dacă va intra în vigoare, va îngreuna semnificativ munca procurorilor în dosarele de corupţie şi ar putea periclita soarta unor anchete aflate în curs. Proiectul, care săptămâna viitoare ar putea intra la votul plenului, a trecut deja de Senat, iar Camera Deputaţilor e for decizional. Printre iniţiatori se află chiar unul dintre posibilii beneficiari - Dan Şova.
În noua formă, prevederile interzic procurorilor să mai ridice înscrisuri, să pună sub sechestru, ori să dispună confiscarea unor probe precum corespondenţa dintre client şi avocat.
La fel, procurorii nu vor mai putea confisca calculatoarele sau telefoanele mobile aparţinând avocaţilor, chiar dacă pe asemenea aparate ar putea fi stocate probe relevante pentru mersul investigaţiilor.
Nu în ultimul rând, devine ineficientă interceptarea convorbirilor purtate de avocaţi, din moment ce aceştia din urmă trebuie anunţaţi de către judecător imediat ce s-a dispus interceptarea.
Deputaţii din comisia juridică au ignorat toate observaţiile esenţiale făcute de Guvern, observaţii cuprinse într-un punct de vedere pe fond, transmis aleşilor de către Executiv.
Totodată, într-o notă transmisă Ministerului Justiţiei, DNA arată că, pe lângă îngreunarea viitoarelor anchete şi punerea în pericol a celor deja deschise, acuatele modificări dau „naştere unui statut de impunitate fără exchivalent pentru orice altă profesie”. Punctul de vedere al Guvernului şi observaţiile DNA pot fi consultate, integral, AICI.
În forma aceasta, nu este exclus ca printre dosarele afectate să se numere şi cel în care Victor Ponta şi Dan Şova, politicieni-avocaţi, au fost puşi sub urmărie penală, în condiţiile în care pe parcursul investigaţiei s-au efectuat percheziţii informatice. De altfel, unul dintre iniţiatorii proiectului este şi Dan Şova, prieten cu victor Ponta, fost ministru şi purtător de cuvânt al PSD. Printre altele, Ponta este urmărit penal pentru 17 infracţiuni de fals sub semnătură privată, fiind practic vorba de facturi prin care au fost justificaţi bani primiţi între 2007 şi 2008 de la cabinetul de avocatură al lui Şova. Pe fondul disputei dintre Liviu Dragnea şi Valeriu Zgonea, soldată cu excluderea acestuia din urmă din partid, sprijinul pentru preluarea de către Victor Ponta a şefiei Camerei Deputaţilor a crescut în PSD.
Vârfurile de lance
Proiectul de lege privind modificarea Legii avocaturii a fost semnat de 29 de senatori şi deputaţi de la PSD, PNL, UDMR şi ALDE, majoritatea avocaţi de profesie. Câţiva dintre iniţiatori s-au remarcat şi în trecut prin propunerile legislative menite să îngreuneze - chiar să stopeze - lupta anticorupţie şi, după caz, activitatea Agenţiei Naţionale de Integritate.
Digi24.ro trece în revistă pe câţiva dintre aceştia:
- Ioan Chelaru, senator PSD. Alături de Ovidiu Donţu, semnatar şi el al proiectului adoptat azi, social-democratul a formulat, la proiectul Guvernului de modificare a legilor penale, amendamentul potrivit căruia măsurile preventive - reţinere, arest preventiv, arest la domiciliu sau control judiciar - să poată fi dispuse doar dacă rezultă din probe „indicii temeinice” că persoana a săvârșit o infracțiune. Alături de alţi colegi de la PSD, PNL, ALDE şi UDMR, Chelaru a semnat şi proiectul de lege de modificare a Statutului judecătorilor şi procurorilor, în sensul ca statul să fie obligat, după condamnări la CEDO, să se îndrepte împotriva magistraţilor care au săvârşit erori judiciare.
- Daniel-Ionuţ Bărbulescu, deputat PSD. A depus un amendament în vederea urgentării eliberării condiţionate. Mai precis, acesta a cerut să se stabilească termene stricte la soluționarea cererilor de eliberare condiționată, pe motiv că sunt multe cazurile în care, după aprobarea cererilor, punerea efectivă în libertate s-a petrecut după luni de zile.
- Marius Manolache, deputat PSD, urmărit penal. Finul fostului premier Victor Ponta a depus, în iunie 2015, alături de opt colegi (printre care Florin Pâslaru, semnatar şi acum, condamnat, în primă instanţă pentru conflict de interese), zeci de modificări la Codul Penal şi Codul de Procedură Penală. Printre propunerile de atunci figura inclusiv interdicţia ca raportul dintre avocat şi persoana apărată de acesta să formeze obiectul supravegherii tehnice. DNA și DIICOT s-au pronunțat împotriva modificărilor, arătând că acestea „vizează îngreunarea și întârzierea efectuării actelor de urmărire penală, precum și crearea unor situații favorabile persoanelor cercetate, în special persoanelor cercetate pentru infracțiuni de corupție”.
- Şerban Nicolae, senator PSD. A depus și el un proiect de modificare a Codului de Procedură Penală în februarie 2015, astfel încât persoanele suspecte/inculpate pentru fapte de corupție să nu mai fie arestate preventiv și încătușate.
- Eugen Nicolicea, deputat ex-PSD, ex-UNPR, actualmente PSD. A depus un proiect "de interpretare" a Codului Penal intrat în vigoare la 1 februarie 2014, interpretare care ar lovi, abil, în vechiul Cod Penal şi, implicit, în toate cauzele instrumentate pe acesta.
Tot pe lista iniţiatorilor găsim parlamentari cu probleme de integritate. Pe lângă deja menţionatul Marius Manolache, semnatari ai proiectului sunt: Tudor Chiuariu (PNL, condamnat la 3 ani și șase luni cu suspendare în dosarul „Poșta Română“ și trimis în judecată, în ianuarie 2015, în dosarul lui Viorel Hrebenciuc), Steluța-Gustica Cătăniciu (PLR, a fost declarată incompatibilă de ANI și a pierdut procesul), Ovidiu Donţu (PSD, menţionat în dosarul preşedintelui CJ Suceava, Cătălin Nechifor) şi Mate Andras Levente (UDMR, condamnat, în februarie 2015, definitiv, la 6 luni de închisoare cu suspendare, pentru conflict de interese).