După ce ieri a respins sesizarea CSM şi pe cea a preşedintelui României, Curtea Constituțională dezbate azi plângerea Avocatului Poporului privind neconstituționalitatea ordonanței de urgență care a modificat Codurile Penale.
ACTUALIZARE. Valer Dorneanu, președintele CCR, a spus că Victor Ciorbea „avea dreptate” să sesizeze curtea, dar că solicitarea a devenit inadmisibilă, deoarece OUG 13 a fost abrogată.
Prin urmare, sesizarea Avocatului Poporului a fost respinsă ca inadmisibilă, a spus Valer Dorneanu.
„OUG a fost abrogată și noi nu putem accepta sesizarea Avocatului Poporului. Abrogarea a intervenit după sesizarea noastră”, a declarat președintele CCR, Valer Dorneanu.
„În cazul sesizării făcute de Avocatul Poporului, avem jurisprundență, am respins-o ca inadmisibilă tocmai pentru că în aceste caz noi o analizăm în abstract și nu intrăm în conținutul ei”, a precizat Dorneanu.
„Pornim de la adevărul că Ordonanța 13 nu mai există”, a spus președintele CCR.
Dorneanu a arătat că, spre deosebire de cazurile în care CCR este sesizată pe parcursul proceselor, când magistrații constituționali iau în calcul și efectele ordonanțelor de urgență, în situația de față nu s-a impus aceste lucru.
„Nu am găsit elemente care să fi fost deja aplicate, sa fi produs consecințe juridice”, a spus Dorneanu, referindu-se la OUG 13.
„Noi nu judecăm o cauză după supoziții, după posibilități”, a spus șeful CCR, întrebat ce se va întâmpla dacă ordonanța 14, care abrogă controversata OUG 13 pentru modificarea Codului penal, va fi declarată neconstituțională sau respinsă de Parlament.
Curtea Constituțională a decis, miercuri, că nu s-a creat un conflict juridic de natură constituțională între puterea judecătorească și cea executivă, respectiv între Parlament și Guvern. CCR fusese sesizată de Consiliul Superior al Magistraturii și de președintele Klaus Iohannis în legătură cu adoptarea OUG 13 care opera mai multe modificări Codului penal și Codului de procedură penală.
Avocatul Poporului a anunțat că a decis sesizarea CCR pe 3 februarie. Ciorbea a invocat atunci atât problemele legate de formă, cât și de fond.
„Guvernul a spus că ordonanța că este necesară pentru a transpune o directivă a UE, ori verificând acea directivă am constatat că termenul de implementare este 1 aprilie 2018. Prin urmare este un termen suficient de lung pentru a putea fi dezbăută în cadrul Parlamentului pe baza unui proiect de lege. Nu se justifică adoptarea ordonanței de urgență. În legătură cu acest aspect, CCR a precizat în decizii mai vechi că se justifică ordonanța de urgență în cazul în care se declanșează procedura de impeachment, ceea ce nu este cazul în speță”, a adăugat Avocatul Poporului.
Ciorbea a trecut în revistă și alte aspecte pe care le consideră a fi contrare Legii fundamentale.
„În Ordonanța de Urgență se spune că suntem în prezența abuzului în serviciu doar în situația în care avem de-a face cu o încălcare a legii stricto sensu, respectiv lege sau ordonanță de urgență. Or, din diverse decizii ale Curții Constituționale, reiese în mod clar că trebuie avută în vedere accepțiunea largă, lato sensu, a noțiunii de lege. (...) A limita abuzul în serviciu numai la încălcări aduse legilor, ordonanțelor și ordonanțelor de urgență și a nu ne referi la celelalte acte normative - hotărâri de guvern, ordine de ministru, hotărâri ale consiliilor județene și ale consiliilor municipale - înseamnă a scoate de sub incidența legii penale activitatea aproape întregii administrații”, a atras atenția Avocatul Poporului.
Potrivit lui Ciorbea o problemă ar fi reprezentat-o și faptul că Executivul nu a definit ce înseamnă „o vătămare gravă, certă și efectivă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice”, introdusă ca alternativă la depășirea pragului de 200.000 de lei în definirea abuzului în serviciu. „Prin urmare, apare încă un element de imprevizibilitate, de incertitudine care este contrar cerințelor în materie”, a declarat Avocatul Poporului, la momentul anunțării sesizării CCR.