Oana Gheorghiu, replică pentru PSD în disputa privind listarea companiilor de stat: „Activitatea mea a deranjat mulți băieți deștepți”
Vicepremierul Oana Gheorghiu a revenit cu o serie de clarificări într-o postare publicată pe Facebook, în care respinge acuzațiile privind lipsa de transparență și ideea că listarea unor companii de stat ar reprezenta o „vânzare a țării”. Aceasta susține că discuțiile despre listarea unor pachete minoritare au fost inițiate informal inclusiv cu vicepremierul Marian Neacșu, iar ulterior documentul a fost transmis tuturor vicepremierilor pentru feedback.
Potrivit acesteia, reprezentanții PNL și USR au reacționat, însă PSD nu a transmis niciun punct de vedere oficial.
În postarea făcută pe Facebook, Oana Gheorghiu a afirmat că lista companiilor nu are caracter decizional, ci este „un document exploratoriu, fără implicații juridice”, prezentat ulterior și în ședința de Guvern, ca pas firesc în procesul de consultare.
Totodată, a precizat că materialele au fost publicate pe site-ul oficial al Guvernului „în spiritul transparenței și al bunei guvernări”, respingând ferm interpretările apărute în spațiul public, pe care le cataloghează drept „manipulări și dezinformări”.
În mesajul său, vicepremierul leagă criticile de interese afectate de măsurile promovate, afirmând că „activitatea mea din guvern a deranjat multe interese și mulți băieți deștepți”.
Aceasta a invocat membri în consilii de administrație numiți politic, „amante și nepoți”, dar și contracte din care „unii se îmbogățeau și singurul care pierdea era statul”.
Gheorghiu susține că acești actori sunt „obișnuiți să ia decizii în spatele ușilor închise”, iar abordarea sa, bazată pe transparență și consultare extinsă, „nu e în acord cu interesele lor de combinații”.
„Voi continua aceste demersuri pentru identificarea celei mai bune și sănătoase soluții pentru România”, a concluzionat vicepremierul.
Știrea inițială
Fostul secretar general al Guvernului, Ștefan Radu Oprea, critică dur propunerea vicepremierului Oana Gheorghiu privind listarea la bursă a unor companii de stat, susținând că aceasta este construită pe „patru probleme distincte” și pe o serie de „mituri” care nu reflectă realitatea economică. Într-o postare pe Facebook, acesta a atras atenția asupra modului în care documentul a fost introdus în ședința de Guvern, dar și asupra impactului real al unei eventuale listări asupra deficitului bugetar și guvernanței corporative.
Potrivit acetsuia, lista companiilor vizate, printre care CEC Bank, Aeroporturi București, Portul Constanța, Loteria Română sau Poșta Română, nu a fost discutată în cadrul Comitetului Interministerial pentru implementarea reformelor din PNRR. Documentul ar fi fost introdus pe ordinea de zi chiar în dimineața ședinței de Guvern, fără timp pentru analiză.
„Un document cu implicații majore pentru active strategice ale statului a ocolit organismul tehnic creat tocmai pentru a-l analiza”, susține fostul secretar general al Guvernului, care acuză o lipsă de transparență în procesul decizional.
Potrivit mesajului postat pe pagina sa de Facebook, invocarea jalonului 443 din Planul Național de Redresare și Reziliență este eronată.
Deși jalonul prevede listarea sau restructurarea a cel puțin trei companii din energie și transporturi până în august 2026, acesta susține că societățile incluse în propunere nu au legătură directă cu această obligație, România urmând să opteze pentru restructurarea unor companii precum Tipografica CFR, Telecomunicații CFR și Electrocentrale ELCEN.
Disputa economică: deficit, guvernanță și rolul listării
Un alt punct criticat este ideea că listarea companiilor de stat ar contribui la reducerea deficitului bugetar.
„Veniturile obținute din privatizare nu sunt considerate venituri bugetare curente conform metodologiei europene ESA 2010, utilizată de Eurostat, iar statul ar pierde dividendele anuale generate de aceste companii”, spune acesta.
Totodată, Oprea respinge ideea că listarea ar elimina sinecurile sau ar îmbunătăți automat managementul, subliniind că există deja companii de stat listate, precum Romgaz, Hidroelectrica, Transelectrica și Transgaz, care respectă reguli stricte de transparență, fără ca acest lucru să rezolve toate problemele.
„Un pachet minoritar suplimentar vândut de stat nu aduce nicio îmbunătățire de guvernanță”, susține Oprea, avertizând că statul ar pierde pe termen lung venituri fără beneficii clare.
El a subliniat că listarea poate fi un instrument util în cazul companiilor ineficiente, dar nu și pentru cele deja profitabile și listate, dând ca exemplu modelul Hidroelectrica.
„Confundarea acestui instrument cu o soluție fiscală urgentă, justificată printr-un jalon PNRR cu care nu are legătură directă, nu este reformă. Este comunicare politică prezentată ca urgență tehnică”, a afirmat Oprea.
„Nu ne vindem țara, ne protejăm companiile”
Într-un interviu la Digi24.ro, vicepremierul Oana Gheorghiu a respins criticile din ultima perioadă și susține că lista companiilor este doar o propunere aflată în fază de analiză.
„Problema pe care au ridicat-o cei de la PSD a fost legată de lista la care am specificat de foarte multe ori că este o propunere de a discuta posibilitatea de a lista unele companii. Împreună cu niște analiști, cu stakeholder din piață, împreună cu oameni care se pricep la piața de capital, după discuții cu bursa de valori, am stabilit o potențială listă de discuții. Deci e la nivel strict exploratoriu.”
Vicepremierul susține că lista companiilor a fost transmisă spre consultare tuturor vicepremierilor și discutată înainte de a fi prezentată în Guvern, fără obiecții formale.
„Listă pe care am transmis-o spre consultare tuturor vicepremierilor, fiecare vicepremier fiind reprezentantul unuia dintre cele patru partide, solicitându-le în mod explicit feedback, dacă consideră că unele companii trebuie să fie pe această listă sau nu. Asta se întâmpla undeva la jumătatea lunii martie. Nu am primit răspuns înscris de la nimeni. (…) Cu o zi înainte să prezint în guvern această listă, a fost din nou un comitet la care au participat și membrii de la PSD, în care s-a discutat încă o dată lista sub forma unei propuneri.”
Aceasta a afirmat că dezbaterea a fost politizată și respinge ideea că listarea ar însemna pierderea controlului asupra companiilor de stat.
„Nu lista asta e problema, ci a fost folosită ca un instrument politic, ceea ce este foarte trist. Este foarte trist că politicienii anului 2026 încă mai folosesc astfel de instrumente pentru a câștiga bătălii politice, pentru că listarea companiilor de stat nu este un lucru cu care să ne jucăm. Iar listarea companiilor de stat nu înseamnă că ne vindem țara, înseamnă că ne protejăm companiile de devalizare.”
Aceasta a menționat că statul ar păstra controlul și că listarea ar contribui la creșterea transparenței și la reducerea influenței politice. „Vorbim despre pachete minoritare, astfel încât statul român să dețină controlul, să dețină peste 51%. (…) O companie listată este mult mai puțin vulnerabilă în fața căpușelii, nu spun că nu se mai poate face deloc, dar spun că o companie listată este o companie sănătoasă, care produce bani pentru fiecare român. O companie care rămâne 100% în proprietatea statului și care este guvernată, după cum știm că e guvernată politic, produce găuri.”
Totodată, aceasta consideră că listarea este o soluție pentru atragerea de investiții în companiile de stat: „Acele companii au nevoie de investiții, au nevoie să-și crească capacitățile de producție, de stocare în cazul energiei. Banii aceștia pot fi atrași din piață. Este cea mai bună modalitate și cea mai sănătoasă modalitate.”
Citește și: VIDEO Criză politică la Palatul Victoria. Vicepremierul Oana Gheorghiu, live la Interviurile DIGI24.ro
Editor : A.D.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
