La trei ani de la tragedia din Colectiv, ies la iveală noi infracţiuni
La trei ani de la producerea tragediei din Colectiv, ies la iveală noi infracţiuni. Audiată ca martor, angajata firmei care a gestionat focul de artificii care a declanşat infernul în clubul bucureştean a vorbit ieri, în faţa judecătorilor, despre evaziunea fiscală care avea loc acolo. O infracţiune ce nu a fost investigată până acum.
Conducerea societăţii a fost acuzată că a distrus probe, nu că a câştigat bani la negru. Şase martori au fost audiaţi ieri în dosarul judecat la Tribunalul Bucureşti.
La două zile de la incendiul din Colectiv, angajaţii firmei care s-a ocupat de focul de artificii erau preocupaţi să şteargă probe. Au fost prinşi, însă, de anchetatori. Trei ani mai târziu, fostul asistent manager al societăţii face dezvăluiri în instanţă.
Mărturia angajatei firmei de artificii
„Angajată: Am vorbit la telefon cu o colegă, la vreo două zile de la incendiu. Am sunat-o şi i-am spus să şteargă din calculator un fişier cu colaboratorii, cu clienţii cărora le prestam servicii.
Judecător: De ce?
Angajată: Nu ştiu, din panică, de frică.
Judecător: Existau contracte cu aceşti colaboratori?
Angajată: Nu, nu făceam niciodată contracte. Primeam banii numerar. Şefii mei, Daniela Niţă şi Cristian Niţă îmi spuneau ce sume de bani trebuie să primim. Eu ţineam în calculator o listă cu clienţii şi plăţile.
Judecător: Deci se făcea evaziune fiscală?
Angajată: Da, consider că se facea evaziune fiscală”.
Anchetatorii le-au interceptat telefoanele administratorilor firmei de pirotehnice şi i-au pus sub acuzare pentru distrugere de probe. Aceştia nu şi-au asumat, însă, nimic.
Reporter: De unde vi se trag acuzaţiile de distrugere de probe?
Cristian Niţă - fost patron firmă de pirotehnice: Se caută un ţap ispăşitor.
Faptul că au încercat să ascundă neregulile din acte pare a fi, însă, cea mai mică problemă. Angajaţii societăţii lucrau după ureche. Nu erau instruiţi pentru folosirea efectelor pirotehnice, artificiile montate în club puteau fi folosite doar în exterior, iar panoul de comandă care declanşa efectele pirotehnice ar fi fost defect. Toate acestea au dus, spun procurorii, la producerea incendiului care a luat 64 de vieţi.
Experții arată, în documentele de la dosar, că artificiile care au produs tragedia au fost cumpărate din Bulgaria, iar instrucţiunile de folosire nu erau traduse în limba română. Chiar dacă produsele lăsau de dorit, iar angajaţii nu avea pregătirea necesară, societatea trăia din multe contracte cu statul. În principal cu primăriile.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
