MOTIVARE. Nelu Iordache, arestat pentru îndrăzneala de a schimba destinația banilor europeni

Instanţa a notat că "există indicii temeinice (...) în sensul că inculpatul a săvârşit faptele reţinute în sarcina sa" și a ținut cont de faptul că infracţiunile de deturnare de fonduri, delapidare şi spălare de bani pentru care acesta este cercetat sunt sancţionate cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar lăsarea sa în libertate prezentând pericol pentru ordinea publică.

Tribunalul a arătat că, în faţa organelor de urmărire penală, că Nelu Iordache a avut iniţial o atitudine sinceră, „arătând că recunoaşte în totalitate săvârşirea tuturor faptelor ce se reţin în sarcina sa, regretând comiterea acestora (...) şi dorind chiar să dea informaţii care să ducă la identificarea altor persoane care au comis fapte de corupţie”.

Ulterior însă, Iordache şi-ar fi schimbat atitudinea, potrivit judecătorilor. Astfel, în faţa instanţei, după formularea propunerii de arestare preventivă, el şi-a modificat substanţial poziţia, negând comiterea oricărei infracţiuni şi încercând să ofere diverse explicaţii cu privire la activităţile ilicite de care era acuzat, au scris judecătorii în motivarea deciziei de arestare a omului de afaceri.

Iordache a susţinut, referitor la acuzaţia că ar fi deturnat bani de la UE, că „strict suma primită ca avans nu reprezintă fonduri europene, ci doar contribuţia de 15% a statului la român la realizarea autostrăzii Nădlac-Arad”.

Potrivit magistraţilor, faptul că suma primită drept avans de societatea inculpatului a fost avansată din bugetul Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) „nu schimbă cu nimic aceste împrejurări, nefiind niciunde specificat faptul că avansul ar reprezenta contribuţia exclusivă a statului român, iar restul sumei contribuţia exclusivă a Uniunii Europene”.

Totodată, judecătorii au notat în motivare că dacă această ultimă apărare a inculpatului ar fi acceptată, situaţia sa juridică ar fi semnificativ înrăutăţită, deoarece dacă suma primită ca avans ar fi aparţinut bugetului de stat, fapta sa ar reprezenta o înşelăciune în convenţii, (...) sancţionată cu pedeapsa închisorii de la 10 la 20 de ani.

Tribunalul a avut în vedere „gravitatea deosebită a faptelor pentru care este cercetat numitul I. N., reflectată în modul foarte elaborat de săvârşire a acestora, suma importantă de bani căreia i s-a schimbat destinaţia, dar şi îndrăzneala manifestată de inculpat, care, imediat după încasarea avansului din partea CNADR, a început schimbarea destinaţiei acestei sume de bani”.