De la Câmpia Turzii, unde a participat la manevrele militare comune româno-americane, ministrul Apărării Mircea Duşa a criticat afirmaţiile diplomatului rus: „Nu suntem de acord cu asemenea afirmaţii şi încă o dată precizez şi eu că sistemul anti-rachetă de la Deveselu este un sistem defensiv, care vizează apărarea anti-rachetă a ţărilor NATO”.
Argumente asemănătoare a folosit şi ministrul român de externe, Bogan Aurescu, într-o postare pe Twitter.
Avertismentul care a încins spiritele la nivel înalt a fost făcut în timp ce Mihail Vanin, ambasadorul Rusiei în Danemarca, acorda un interviu pentru presa daneză în care a avertizat şi Danemarca: „Dacă Danemarca se va alătura sistemului antirachetă, care este controlat de Statele Unite, acest lucru va însemna că navele militare daneze vor fi ţinte ale rachetelor nucleare ruse. Toate ţările care se vor alătura sistemului antirachetă NATO în viitor vor fi ţinte ale rachetelor balistice ruse”.
Danemarca şi Statele Unite au reacţionat imediat şi au criticat declaraţiile ambasadorului. Oficialii celor două ţări au atras atenţia că s-a depăşit o limită şi că totul amplifică situaţia deja tensionată dintre Moscova şi Occident.
Sistemul antirachetă al NATO va include elemente terestre, staţionate în România şi Polonia, dar şi instalaţii navale. În ţara noastră, baza de la Deveselu a fost inclusă în acest sistem şi va deveni operaţională anul acesta. Aici vor funcţiona un radar care poate intercepta rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune, şi 24 de interceptoare. Şi Polonia va găzdui un sistem antibalistic similar, dar care va deveni funcţional în 2018.