Exclusiv Europa se întoarce la ideile mai vechi ale lui Emmanuel Macron privind securitatea. Cum vede Franța viitorul apărării UE
Cine se ocupă de securitatea Europei? Răspunsul la această întrebare începe să fie puţin diferit, pentru că europenii devin direct responsabili de propria lor apărare. Statele Unite sunt o parte esenţială a arhitecturii de securitate europene şi rămân aliatul principal al NATO. Europa se întoarce acum la ideile mai vechi ale lui Emmanuel Macron, preşedintele Franţei, şi îşi contruieşte un plan integrat, pentru a fi mai rezistentă la provocările globale. Nicolas Warnery este ambasadorul francez la Bucureşti și oferă toate detaliile despre implicarea ţării sale în protejarea continentului, la „Pașaport diplomatic”.
Cristina Cileacu: Nicolas Warnery, ambasadorul Franţei la Bucureşti, bine ați venit la Pașaport diplomatic.
Nicolas Warnery: Mulțumesc.
Un model de lider
Cristina Cileacu: Dle ambasador, președintele Macron este în centrul atenției pentru că susține cu adevărat efortul Europei de a sta pe propriile picioare. Cum arată Uniunea Europeană, mult mai independentă când vine vorba de apărare, prin ochii Franței?
Nicolas Warnery: L-a cunoscut pe președintele Trump din primul mandat al acestuia, pentru că, chiar dacă este tânăr, președintele Macron este un om de stat destul de experimentat. Acum are opt ani de experiență în aceeași poziție. Așa că probabil a simțit că este important să fii rapid și să fii în legătură, în contact strâns cu președintele Trump, ca să vadă care ar putea fi influența europeană asupra inițiativelor americane, diverse inițiative, în special în Ucraina, desigur. Și de aceea a călătorit, de aceea l-a sunat de mai multe ori. Și, în același timp, alături de colegii europeni a vrut să promoveze vechile noastre idei, de fapt, cu privire la apărarea europeană. Asta înseamnă că am crezut întotdeauna că trebuie să ascultăm cu atenție mesajul american, care ne spunea: "trebuie să vă măriți efortul, în principal efortul financiar, dar și efortul uman, trimiterea de trupe etc. eforturi militare și trebuie să deveniți adulți", dacă pot spune așa, nu au folosit acest cuvânt, este modul meu de a o spune. Dar am luat foarte în serios mesajul american.
Cred că unii dintre noi, nu mă refer la președinte, vorbesc despre mine, am fost destul de șocați de felul în care a început și de modul în care unele poziții au fost prezentate, fie pe rețelele de socializare, fie la televizor, dar venite direct de la Casa Albă etc. Dar am luat-o foarte în serios și credem că este și o oportunitate să fim din nou mai puternici, mai uniți și să facem față noii realități, care este că americanii au alte priorități. Ei ne spun foarte clar, trebuie să acceptăm acest lucru, să înfruntăm adevărul, să-i ascultăm și să fim uniți, puternici și să facem față provocării păcii din Ucraina. Toată lumea vorbește despre pace.
Suntem pentru pace, desigur, dar pentru pace durabilă, o pace garantată de garanții de securitate. Aceasta este lupta principală a președintelui, a Franței și a noastră, de fapt, a tuturor.
Toate aceste întâlniri la Paris, la Londra, liderii care călătoresc la Washington, întâlnirea de la Bruxelles, întâlnirea de la Paris cu șefii de stat major și următoarele întâlniri care vor avea loc în următoarele zile și săptămâni. Suntem concentrați pe această prioritate, trebuie să oferim garanții de securitate Ucrainei și atunci vom fi cu toții mai în siguranță și vom construi, în același timp, securitatea noastră comună de apărare în formatul NATO.
Diplomaţie clasică sau certuri în public
Cristina Cileacu: Vom vorbi despre toate aceste lucruri pe care le-ați menționat, dar am o curiozitate cu privire la cum puteți compara diplomația franceză, am văzut că președintele Macron este fermecător, mai ales că vorbește pe limba lui Donald Trump şi diplomaţia americană. Le puteți compara?
Nicolas Warnery: Principala diferență, dar asta este de mult timp, este că americanii schimbă mulți diplomați și multe locuri de muncă de rang înalt, să zicem, în Departamentul de Stat când vine o nouă administrație. Deci, în zilele noastre, cu această administrație, această administrație Trump 2, sunt o mulțime de nou-veniți, ceea ce este normal, și mulți oameni care provin din afara diplomației, din afara afacerilor externe, vin din zona afacerilor, în principal, sunt strâns legați de președintele Trump și sunt trimiși ca trimis special sau negociatori speciali în diverse zone. Uneori acoperă două regiuni mari, de exemplu, Orientul Mijlociu și Ucraina etc. Și deci este un fel de mod diferit de negociere, desigur. Și a doua diferență principală, probabil, vreau să spun, evident, este utilizarea media.
Vreau să spun că multe lucruri, în diplomația tradițională, se întâmplă în spatele ușilor închise. Toată lumea știe că este o întâlnire, nu este un secret, nu este un complot, dar apoi oamenii ies din încăpere și comunică, fac declarații sau conferințe de presă comune. Dar să arăți o întâlnire, una importantă, direct la televizor, aceasta este o metodă cu totul nouă, desigur, și am putut vedea, acum câteva zile, că nu ajunge întotdeauna la un rezultat bun și că nimeni nu a câştigat... din ceea ce am văzut la televizor acum câteva zile în Biroul Oval, cred. Așa că sper că în următoarele zile, săptămâni, luni, vom reveni la metode mai clasice de lucru, pentru că este mai ușor să spui lucruri fără o cameră video în față, decât în fața unei camere. Îmi pare rău că spun asta în fața unei camera, dar este evident.
Cererea SUA pentru aliaţii NATO
Cristina Cileacu: Despre asta a fost întrebarea mea, așa că mi-ați dat un răspuns. Statele Unite nu vor părăsi NATO, dar, pe de altă parte, doresc mai multe cheltuieli din partea Aliaților. Cum va face Franța față acestei situații?
Nicolas Warnery: Am luat în considerare de mult timp acest mesaj. Depunem mult efort în propria noastră apărare, în industria noastră de armament, credem că face parte din ea, chiar și americanii nu menționează întotdeauna această parte a apărării. Este o parte din ea. Ca să fii autonom, mai puternic, trebuie să plătești mai mult, trebuie să ai mai mulți soldați și trebuie să obții uneori și propriul armament, propriile materiale.
Așa că am construit de mult timp apărarea noastră industrială și încercăm să facem o industrie a apărării europene, adică să avem proiecte comune, să producem armament în alte țări, să avem licențe comune și să ne cumpărăm reciproc echipamentele fabricate aici în Europa, nu să luptăm împotriva americanilor, doar să fim autonomi, să fim pregătiți să ne confruntăm cu propriile responsabilități. Aceasta a fost întotdeauna problema.
În ceea ce privește Franța, tocmai din cauza sumei mari pe care am pus-o în descurajarea nucleară, desigur că nu am avut până acum la fel de mulți bani să investim în armamentul clasic și convențional, dar vom crește și această parte a efortului în lunile următoare. Am început deja, de fapt. Ministrul a fost foarte clar. El a cerut industriei de armament franceze să-și mărească producția și să crească rapiditatea cu care poate furniza echipamente, muniții, multe, multe echipamente de fapt, tancuri, avioane Rafale. Deci, în toate domeniile de responsabilitate încercăm să ne mărim efortul.
Europa are un plan pentru apărare
Cristina Cileacu: Și cum se potrivește, în toată această imagine de ansamblu, planul ReArm Europe propus de Comisia Europeană prin vocea Ursulei von der Leyen?
Nicolas Warnery: Face parte din aceasta şi suntem foarte bucuroşi că, Comisia îşi asumă o cifră (n.r. de investiții) destul de mare şi că şefa Comisiei are responsabilitatea să comunice în acest sens, să exprime opinii, pentru că trebuie să fie un efort comun. Și dacă liderii pot vorbi în numele grupului din când în când, este mai bine ca şi instituţiile europene să vorbească de asemenea. Deci, planul nostru face parte din asta, desigur.
Cristina Cileacu: Cum va evolua acest plan din punctul dvs de vedere? Pentru că, pe de o parte, trebuie să creștem cheltuielile NATO. Pe de altă parte, trebuie să dezvoltăm industria în Europa. Toți acești bani vor veni de unde?
Nicolas Warnery: Cred că banii europeni vor veni din Europa. Desigur, acest lucru este clar. Asta înseamnă că trebuie să depunem eforturi. Toți liderii noștri din toate țările noastre încearcă să explice opiniei publice că efortul este pentru acum, așa cum a spus președintele Macron, beneficiile păcii s-au încheiat. Asta nu înseamnă că pacea s-a terminat, ci luxul de a crede că vom trăi toată viața în pace, că nu mai există război, asta s-a terminat. În fosta Iugoslavie a fost un război foarte, foarte dificil în urmă cu câțiva ani, iar acum este în Ucraina. Deci războiul este acolo, încă acolo, chiar și în Europa, pe continentul nostru. Deci trebuie să acceptăm asta și trebuie să ne confruntăm din nou cu responsabilitățile noastre. Și totuși războiul continuă. Sper că se va întâmpla ceva, încetarea focului, procesul de pace etc. Cu toții sperăm asta. Dar în prezent, încă este război, un război foarte dur. Deci trebuie să trăim în această realitate, să o acceptăm și să trăim în ea și să facem toate eforturile necesare.
Ce se va întâmpla cu banii Rusiei din UE
Cristina Cileacu: O altă realitate cu care trebuie să ne confruntăm este faptul că Rusia încalcă dreptul internațional atacând Ucraina. Acest lucru este clar și îl vedem încă, din păcate. Pe de altă parte, în Europa este o mare discuție despre activele înghețate ale Rusiei, care potrivit dreptului internațional, ar fi ilegal să fie folosite de europeni, chiar dacă ar fi pentru ajutorul Ucrainei. Care este punctul de vedere al Franței în special pe acest subiect, pentru că am vorbit mai devreme că este nevoie de bani.
Nicolas Warnery: Dezbaterea se derulează, așa că nu aș fi prea specific, dar cred că suntem total de acord să folosim dobânzile acestor bani înghețați, poate nu capitalul în sine, aceasta este problema, problema este capitalul. Cred că toată lumea este de acord cu dobânzile și deja propunem să le folosim sau le folosim deja. Suma principală de bani, capitalul în sine, încă se discută, este încă o dezbatere pe temă. Știu că sunt diferite poziții în Europa, așa că nu știu ce se va decide la final.
Ruşilor nu le plac propunerile europene
Cristina Cileacu: Franța și Regatul Unit au avut o altă propunere, pentru că acum Marea Britanie este mai aproape de Uniunea Europeană, să ajute Ucraina cu trupe de menținere a păcii dacă va fi semnat un acord de încetare a focului. Pe de altă parte, Rusia spune că nu va accepta în niciun caz această propunere. Va fi găsită o soluție, ce credeți, pentru că rușii au fost din nou agresivi.
Nicolas Warnery: Aceasta este probabil centrul negocierii. Este destul de normal ca la începutul unei negocieri, cele două părți să nu spună aceleași lucruri, pentru că dacă ar spune aceleași lucruri, asta ar însemna că negocierile ar fi aproape încheiate sau s-ar termina. Deci este doar începutul, foarte la început, dar, cu siguranță, la sfârșitul acestei negocieri, va trebui să fie unele garanții.
Am văzut că președintele Trump a propus, adică, a spus că cetățenii americani care ar lucra în economie, la câmpurile miniere ar fi, prin prezența lor, un fel de descurajare, pentru că Rusia nu ar ataca niciodată o țară sau o regiune în care cetățeni americani, un număr destul de mare, ar lucra și ar locui acolo.
Acest lucru ar putea face parte din descurajare ca garanții de securitate, dar cu siguranță, din perspectiva noastră, este nevoie și de garanții militare, oameni, echipamente, soldați. Deci da, unele țări din cadrul NATO sau din Europa propun deja să fie acolo, să fie pe teren. Alții spun că nu, nu vom fi acolo, vom oferi o altă contribuție, vom contribui în alt mod, cu logistică, finanțe sau echipamente, nu știu, dar nu cu soldați pe teren. Vom vedea ce se va întâmpla la final, dar nu-mi pot imagina un proces de menţinere a păcii durabil, pe termen lung, fără trupe de menţinere a păcii. Chiar după un război precum acesta, nu-mi pot imagina asta, în această etapă.
Marea Neagră, vârful securităţii Europei
Cristina Cileacu: Rusia ne-a dovedit de multe ori că este greșit să avem încredere în ea, din nou, un lucru clar. În timp ce toată lumea se luptă să obțină cel puțin un armistițiu în Ucraina, situația din Marea Neagră rămâne în centrul securității pentru Europa, pentru că multe lucruri se întâmplă la Marea Neagră. Franța este deja prezentă în România din punct de vedere militar. Veți fi mult mai implicați ca țară, când vine vorba de securitatea Mării Negre aici, în România?
Nicolas Warnery: Credem că contribuția pe care ați menționat-o, Eagle Force (Mission Aigle), ajută la pacea în întreaga zonă, inclusiv zona Mării Negre. Propunem și chiar începem să contribuim la operațiunile de deminare în cadrul acordului celor trei state, România, Bulgaria, Turcia, ca parte din securitatea mării în sine. Patrulăm deasupra mării. Asta este ceea ce se numește misiuni de poliție aeriană.
Oamenii nu știu întotdeauna, pentru că oamenii nu văd avioanele, acestea vin direct din Franța, alimentează în aer, își fac patrula și se întorc, alimentează din nou la întoarcere la aeroport, iar forțele noastre aeriene și marina noastră, precum și avioanele contribuie la aceste misiuni, așa că am putea întotdeauna să creștem eforturile, dar cu siguranță marea însăși și zona din jurul mării fac parte din joc. Nu sunt întotdeauna zone specifice, ci întreaga regiune trebuie să fie securizată.
Desigur, trebuie să avem o abordare regională, inclusiv Moldova, poate Georgia, vreau să spun că securitatea trebuie să fie peste tot în această parte a lumii pentru că, dacă nu, un război poate începe din nou.
Este o cale scurtă spre UE?
Cristina Cileacu: Din moment ce ați menționat că Moldova, și Franța este de asemenea, un mare susținător al Republicii Moldova, a fost o întâlnire recentă între președinții țărilor, la Paris. Vedeți pentru Moldova și pentru Ucraina, cu toate aceste ameninţări rusești care plutesc non-stop, o soluție pentru ca să devină membri ai Uniunii Europene mai repede, să zicem, decât calea obişnuită?
Nicolas Warnery: Nu știu. Ce este sigur este că, România insistă asupra acestui lucru și suntem de acord cu acest lucru, că trebuie să li se acorde un fel de prioritate. Trebuie să ne ocupăm de această problemă destul de repede, poate foarte repede. Dar, cu siguranță, procesul de pace ar ajuta foarte mult la accelerarea procesului (n.r. de integrare). Prin urmare, trebuie să fie un proces strategic de pace, pe de o parte, iar pe de altă parte, procesul european normal, tehnic, economic, juridic și scenariul ideal ar fi cel în care am putea amesteca cele două abordări pentru a avea un demers rapid și robust de integrare atât pentru Ucraina, cât și pentru Moldova.
Motorul turat pentru securitatea UE
Cristina Cileacu: Franța și Germania nu au fost întotdeauna pe aceeași pagină, să zicem, când vine vorba de apărare. Pe de o parte îl avem pe președintele Macron, el a insistat întotdeauna pe mai multă autonomie pentru apărarea europeană. Germania, pe de altă parte, se baza mult mai mult pe Statele Unite pentru această problemă. Acum că situația este așa cum o vedem noi, nu trebuie să o descriem mai mult, motorul germano-francez va reporni din nou în Europa?
Nicolas Warnery: Cred că a fost deja repornit, chiar dacă noul cancelar sau viitorul cancelar construiește astăzi o viitoare coaliție, au fost deja discuții și multe, multe consultări, schimburi de idei și cred că da, viitorul guvern german va fi destul de aproape de președintele și de guvernul nostru în aceste chestiuni. Sunt destul de încrezător, de fapt.
În acest tip de coșmar în care trăim acum, îl simt ca un coșmar, lucrul bun este că suntem mult mai aproape de britanici acum decât eram acum câteva luni. Și după Brexit, amintiți-vă, nu a fost o fază ideală a vieții pentru relațiile noastre.
Și probabil și mai aproape de germani, acum că alegerile sunt în urmă, ei pot construi din nou unele lucruri cu o perspectivă pe termen mediu. Pentru noi, mai avem ceva timp înainte de următoarele alegeri mari, astfel încât să putem fi într-o perioadă bună și favorabilă pentru a construi legături mai puternice între noi, în special în ceea ce privește securitatea, dar nu numai, și economia, multe alte domenii. Și trebuie să profităm de această ocazie. Aceasta este partea bună a acestui război urât și a acestei perioade urâte. Partea bună este că suntem mai uniți decât eram ca europeni.
Cristina Cileacu: Da, unitatea este mai puternică.
Nicolas Warnery: Clar.
O misiune pe mai multe planuri
Cristina Cileacu: Avem un obicei la această emisiune, când avem un ambasador invitat, ultima întrebare este întotdeauna despre planurile din România. Așa că, sunteți ambasador al Franței în România, care sunt planurile dvs. pentru misiunea dvs. aici?
Nicolas Warnery: Misiunea mea a fost de la început, chiar dacă au fost multe, multe schimbări în aproape toate sectoarele muncii și vieții noastre, misiunea mea principală este totuși să contribui la securitatea și protecția apărării României aici și a zonei. Acesta este prima axă, politico-militară, așa cum o numim noi în Franța. A doua este să construim împreună Europa. Lucrăm zilnic și construim Europa. Europa nu este ceva terminat, bun sau rău, este ceva în construcție și va continua mult timp, și, desigur, să consolidăm frumoasa relație bilaterală tradițională dintre țările noastre. Așa că toată ziua trecem de la o axă la alta, uneori sunt puțin pierdut, nu sunt, glumesc, pentru că totul este legat, totul este legat, totul este coerent, sper că da, și trecem de la un registru la altul foarte repede, în funcție de problema la care lucrăm. Dar, din fericire, cu autoritățile române avem un dialog atât de ușor. Ne înțelegem foarte repede. Chiar dacă nu suntem de acord, uneori nu votăm la fel la Bruxelles. Uneori se întâmplă, dar auziți despre asta? Nu, pur și simplu nu suntem pe deplin... Noi luăm o poziţie puţin diferită la Bruxelles, asta se întâmplă, dar ne înțelegem foarte repede. Schimbăm foarte repede opinii, lucrări, poziții. Totul este foarte lin, foarte eficient, foarte eficient.
Aceasta este plăcerea mea aici: suntem sub presiune puternică, trăim din nou în vremuri, în unele zile, când vedem unele lucruri la televizor, pare un coșmar, un film urât, care vine de la... vă imaginați de unde, dar este atât de ușor și atât de frumos să lucrezi aici, încât compensează, cel puțin pentru mine.
Cristina Cileacu: Dle ambasador, vă mulțumesc foarte mult.
Nicolas Warnery: Mulțumesc foarte mult.
Editor : A.C.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
