Informatica, obligatorie la gimnaziu. Este o soluție realistă?
Ora de informatică devine obligatorie din noul an şcolar, deși nu toate școlile sunt dotate cu laboratoare de informatică. Ca elevii sa înveţe programare, o materie atât de importantă în viitor, ministrul Educaţiei a găsit o soluţie: excursii cu clasa, o dată la două săptămâni, la cea mai apropiată şcoală la care există şi profesori şi calculatoare. Ideea i-a iritat deopotrivă pe profesori şi părinţi. Specialiștii în educație spun că propunerea ministrului este și ineficientă și inechitabilă.
Ceea ce elevii de la școlile private învață de ani buni vor studia și cei de la școlile de stat! Informatica devine materie obligatorie la clasa a V-a, de la toamnă. Inițiativa, deși apreciată în egală măsura de copii, părinți și profesori, va fi greu de pus în practică, în condițiile în care în multe școli nu există calculatoare, iar în altele nu sunt profesori calificați.
„Ideea de a introduce informatica obligatorie la clasa a V-a e foarte bună! Cumva trebuie să obligăm sistemul să se miște, să își miște plăcile tectonice, să cârâie, să pârâie, să se supere, să se enerveze și să găsească soluții”, a spus consultantul în educație Oana Moraru.
„În sfârșit România se aliniază altor țări care fac asta de mult mai devreme”, a spus CEO-ul unei companii de software Alin Chiriac.
„Sunt state unde copiii învață programare chiar din clasa I-a!”, a adăugat consultantul în educație Tincuța Apăteanu.
„Dacă te înhami la așa ceva trebuie s-o gândești pe termen lung, să fie o strategie națională, gândită. Oamenii întrebați, nu făcută așa de dragul publicității sau hai să mai reformăm un lucru. Și întrebați și părinții și copiii și firmele neapărat. Să se știe ce au ele nevoie. Nu să pui în programă ceva care nimeni nu o să folosească”, a spus și coordonatorul unei echipe de robotică Ionuț Panea.
Efectele unei programe nerealiste se văd în prezent la elevii de liceu. Acolo unde mulți școlari studiază informatică fără să îi ajute însă în domeniile în care își doresc să avanseze.
„Chiar dacă majoritatea copiilor sunt la liceul de informatică sau la licee cu profil de mate-info, avem probleme mari și lacune. Am avut situații în care nu puteau să își termine de programat robotul pentru că nu coincidea cu ce făceau la școală”, a explicat coordonatorul unei echipe de robotică Ionuț Panea.
Sistemul, nepregătit pentru o astfel de măsură
Informatica era opţională până acum şi includea numai noţiuni care ţin de utilizarea calculatorului. Acum, jumătate din cursuri vor conţine noţiuni de programare. Pentru a rezolva problema școlilor care nu dețin tehnologia necesară orei de informatică, ministrul Educației a venit cu o propunere care a fost rapid criticată.
„Ne-am gândit ca aceste ore să se țină la județ sau în cea mai apropiată localitate, oraș, nu neapărat oraș, unde există o sală de calculatoare. Adică elevii în loc de o oră pe săptămână să facă două ore sfârşitul săptămânii sau chiar în cursul săptămânii, în laboratoarele respective”, a spus ministrul Educației, Pavel Năstase.
Iar pentru a creşte numărul profesorilor de Informatică, cei care predau Matematică sau Tehnologia Informaţiei ar urma să înveţe şi această materie.
„Personal nu cred ca poate să funcționeze un model în care copiii pleacă la alte școli să învețe informatica”, a spus CEO-ul unei companii de software Alin Chiriac.
„Este o soluție ineficientă. Ineficientă și inechitabilă. Pentru că una este să înveți o oră pe săptămână, în fiecare săptămână, alta este să înveți două ore o dată la două săptămâni. Cumva o cunoaștere fragmentată și fără continuitate. Și gândiți-vă că noi nu am reușit să rezolvăm la nivel sistemic transportul pentru copiii care trebuie să meargă kilometri zilnic, până la școală. Cum vom reuși să gestionăm transportul doar pentru ora de informatică și TIC? Avem o problema legată și de cadrele didactie. Cadre didactice calificate, care să poată preda și partea de TIC, dar și partea algoritmică, partea de informatică. Eu consider că ar trebui să permitem unor profesioniști în domeniul IT sau unor absolvenți de matematică sau calculatoare să predea pentru un an, doi, trei. Chiar dacă ei au altă carieră. Să le permitem să înceapă o carieră didactică, chiar dacă nu îndeplinesc toate condițiile cerute unui profesor. Dacă suntem creativi sunt convinsă că vom găsi foarte mulți oameni care își vor dori să contribuie”, a precizat consultantul educațional Tincuța Apăteanu.
„Eu cred că e o idee proastă. Într-adevăr, în lipsă de altceva, asta e viața! Mai ales că nu ai nevoie de un calculator foarte performant, imposibil să cred că nu se va găsi o soluție. Oricum, la români e totdeauna sentimentul de individualism. Nu îți place să împarți de la mâncare, la calculator, la orice. Deci aici ar fi o mare problemă cu școlile care nu au echipamente și ar trebui să se duca în alte părți și să împartă cu alții. Poate ei ar vrea, dar nu i-ar primi cu drag. Uite, vin și ăia peste noi să ne streseze, ne iau resursele. Ministerul, oamenii, țara trebuie să profite de noi. Nu neapărat să se laude cu noi sau echipa României. Să se folosească de noi, tocmai pentru a-i stimula pe alți copii”, este de părere coordonatorul unei echipe de robotică Ionuț Panea.
„Din păcate, școlile publice nu pot lucra deocamdată cu privați sau cu companii care pot furniza oameni capabili să pregatească copiii”, a adăugat consultantul în educației Oana Moraru.
Directorii de școli spun că profesorii au nevoie de cursuri de formare, deoarece nu au ținut pasul cu tehnologia modernă.
„Această formare a profesorilor trebuia făcută mai demult. Sunt categorii de personal didactic care nu sunt foarte bine puse la punct cu cerințele tehnologiei moderne și este necesar un proces de reconversie profesională sau un proces de reformare a acestor oameni”, a spus directoarea școlii numărul 24 din București, Mariana Malureanu.
„Dacă alte școli nu ar avea și nu ar beneficia de aceste lucruri, cred că ar fi o soluție. Ar fi o soluție pentru a nu se crea aceste discrepanțe între copiii de o școală și de la alta”, a adăugat directorul Școlii Lehliu, Marian Călinoiu.
Cu toate acestea, o singură oră de informatică la clasa a V-a este mult prea puțin atât pentru elevi cât și pentru profesori.
„Având în vedere că la clasa a V-a este o oră pe săptămână prevazută în trunchiul comun, s-ar putea ca un astfel de profesor să aibă nevoie de nouă școli pentru a-și face o normă întreagă. Imaginați-vă ce înseamnă la capitolul orar, acest lucru. La deplasarea acestui profesor. Specialistul respectiv va găsi la un salariu mult mai mare un post în altă parte. Cum am văzut că pe piață intră branduri din afară și oameni de afaceri care caută programatori cu asiduitate s-ar putea să ne fie destul de greu să găsim astfel de oameni”, a precizat directoarea școlii numărul 24 din București.
„Iarăși ne văităm, știu că e rău, știu că ministrul a dat-o poate în bară și de data asta. Și acest ministru. Dar poate e bine că există acest cutremur, ne întrebăm cu toții, stăm cu mâinile în sân! Ce facem, că există în programă, este obligatorie, hai să găsim soluții legale!”, a adăugat consultantul în educație Oana Moraru.
Până la începutul anului școlar 2017-2018 mai sunt șase luni. Timp în care reprezentanții din Ministerul Educației - printre Examenele Naționale, Bacalaureat, Titularizare și concursul pentru directori - trebuie să rezolve și problema profesorilor de informatică. Altfel, vom avea parte de noi derogări și amânări, de pe urma cărora vor suferi tot elevii.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
