Ca să îşi acopere necesarul de forţă de muncă, marile companii din România s-au văzut nevoite să pună umărul la reformarea sistemului de învăţământ profesional. Iar implicarea lor în şcolile profesionale, acolo unde există, este una totală. Companiile nu îi ajută doar pe elevi să înveţe mai bine o meserie, ci îi instruiesc inclusiv pe profesorii liceelor şi colegiilor tehnice. Într-un fel este şi responsabilitatea companiilor să ofere acest ajutor, mai ales că şcolile profesionale nu au capacitatea să ţină pasul cu evoluţia tehnologică din anumite industrii. Totuşi, pe lângă chestiunea tehnologiilor, există o problemă şi mai mare, cea legată de calitatea educaţiei pe care o primesc elevii încă de dinainte să intre în învăţământul profesional.
Învăţământul profesional din România a ajuns să aibă două viteze. În vreme ce angajatorii chestionaţi pentru un studiu al Academiei Române se plâng de calitatea predării în şcolile de meserii, companiile care au ales să se implice în funcţionarea acestor şcoli sunt mulţumite de calitatea cadrelor didactice. Şi asta deoarece profesorii sunt ajutaţi chiar de acele companii să îşi îmbogăţească bagajul de cunoştinţe.
Andrei Dina - specialist în relaţii sociale la Renault România: „Profesorii sunt bine pregătiţi,ei lucrează cu meşterii noştri din cadrul uzinelor Dacia permanent ştiu ce se cere de la elevi şi nu avem probleme de genul acesta”.
Dacia colaborează încă de dinainte de privatizare cu liceul de construcţii auto din Mioveni. Elevii de acolo au parte de stagii de practică în fabrica de maşini şi beneficiază şi de burse de studiu care pornesc de la 600 de lei. Iar cei mai buni dintre ei sunt angajaţi. Petrom este o altă companie care s-a implicat în învăţământul profesional cu toate că educaţia energetică deja există în România. Compania a înfiinţat însă clase pentru specializările de care avea nevoie.
Mona Nicolici, director de dezbvoltare sustenabilă Petrom: „Am creat împreună cu autorităţile trei clase pentru două calificări pe domeniul de petrol şi gaze operatori, avem deja a doua generaţie de tineri care vor fi pregătiţi pe domeniul nostru”.
Combinatul siderurigic ArcelorMittal din Galaţi şi-a înfiinţat în schimb o şcoală proprie în care sunt specializaţi suplimentar tinerii care deja au absolvit învăţământul profesional. Însă combinatul are de gând să colaboreze în viitor şi cu şcolile de stat.
Însă în încercarea sa de a atrage tineri, ArcelorMittal se confruntă cu probleme de educaţie, dar şi de atitudine de care s-au lovit şi alte companii.
Bogdan Liviu - sef departament învăţământ ArcelorMittal: „Prima problemă este legată de faptul că nu-şi doresc să vină să lucreze. Competenţele tehnice sunt o altă problemă pentru care nu pot veni lal noi, chiar dacă noi nu avem pretenţii foarte ridicate”.
Mulţi tineri preferă să plece în străinătate, o problemă pe care o au şi companiile din sectorul serviicilor implicate, de asemenea în educaţia profesională. Cei de la City Grill au o şcoală proprie şi, în acelaşi timp colaborează cu mai multe licee din capitală, de la care aduc tineri în practică. Însă compania spune că bursele sunt greu de acordat.
Cristian Cristea - training manager City Grill: „Din păcate, sistemul de bursă este foarte complicat şi foarte încâlcit în momentul de faţă şi nu ne ajută pe noi agentul economic să stimulăm elevii”.
Şi, pe lângă stimularea elevilor, cei de la City Grill spun că ar trebui să existe şi o stimulare a profesorilor, ceea ce ridică din nou problema predării. De multe ori, educaţia profesională este trasă în jos tocmai de lipsa de motivaţie a cadrelor didactice.