Din interior I România „fake”. Ţara hainelor contrafăcute
Industria hainelor contrafăcute produce miliarde de euro, la nivel global. Iar România este printre pieţele de desfacere preferate ale acestor comercianţi. Autorităţile vorbesc despre o evaziune fiscală uriaşă, dar şi despre riscuri pentru sănătate, când vine vorba despre acest fenomen. Aduse, în special, din Asia, prin porturile de la Marea Neagră, în magazinele românilor, hainele contrafăcute au ajuns să ocupe aproape jumătate din piaţă, spun unii specialişti. Se vând atât în bazaruri, cât şi în magazine centrale sau, mai nou, online. Iar consumatorii, păcăliţi de etichete şi reclame, nu cunosc ce cumpără.
Într-o fabrică de textile din Vrancea se produc haine pentru mari branduri din Anglia sau Spania. Este doar unul dintre punctele de lucru din România unde se fabrică îmbrăcăminte „de firmă”. Paradoxal însă, piaţa autohtonă este invadată de produse contrafăcute. Fabricile româneşti exportă haine de calitate pe bandă rulantă, în timp ce magazinele şi tarabele românilor sunt pline de mărfuri false.
Elena Stoica, patron firmă de textile: „A devenit un fenomen. Atunci când piaţa este invadată de mărfuri contrafăcute, pentru că argumentul acestor mărfuri e în primul rând preţul, omul cumpără, automat tot acest fenomen se răsfrânge asupra producăorilor de mărfuri adevărate. Aceste produse care sunt contrafăcute nu se mai vând la colţul străzii, nu se mai vând în bazare, nu se mai vând în magazine lăturalnice, se vând în marile mallurI, chiar în magazine unde nu te aştepţi. Nu mai spunem de online”.
Fenomenul este greu de cuantificat. O statistică întocmită acum doi ani susţine că 30-40% din produsele de pe piaţă ar fi contrafăcute. Uneori, astfel de haine ajung în cele mai neaşteptate locuri.
Rușinea de la Rio
În vara acestui an, lotul României de la Olimpiada de la Rio a trăit momente de ruşine, când sportivii au sesizat că echipamentele oficiale păreau contrafăcute. Treningurile s-au decolorat, iar logourile s-au desprins după câteva purtări. Scandalul de la Rio aduce în discuţie cât de amplă este piaţa hainelor false în România.
Răzvan Murariu, comisar-șef, Direcția de Investigare a Criminalității Economice din IGPR: „Găsim foarte des. Chiar nu există acţiune în care să nu găseşti produse contrafăcute. Contrafacerea şi evaziunea sunt strâns legate. Contrafacerea generează evaziune”.
Dorel Fronea, vicepreşedinte ANAF, coordonator Direcţia Generală a Vămilor: „În anul 2014, 2015, au fost confiscate aproximativ 6 milioane de produse contrafăcute. În acest an, au fost confiscate în jur de 590.000 de produse contrafăcute”.
Mihai Păsculescu, preşedinte patronate industria textilă: „Sunt periculoase şi piaţa aţi văzut că e plină. Aproape 50% sunt din astfel de mărfuri. Aceste mărfuri când vin nu au niciun control în laboratoarele din vamă, vama motivând că nu a avut bani, cum are Germania standard ecotex care controlează calitatea mărfurilor. La încălţăminte sunt micozele, la îmbrăcăminte sunt coloranţii direcţi, formaldehidele, metalele grele care duc la cancere de piele. Al doilea element este evaziunea fiscală. Fiindcă aceste mărfuri vin subevaulate în vamă”.
Adina Necula, consultant de imagine: „Sunt foarte multe fake-uri la ora actuală. O piaţă neagră, care asemenea oricărei altei pieţe negre, este păguboasă”.
Lacoste din Turcia, în Europa
La marginea Bucureştiului, complexul Europa este raiul vânzătorilor de haine contrafăcute. Totul este la vedere, în ciuda controalelor repetate. Printre tarabe, comercianţii expun produse cu logourile unor mari firme. Lacoste, Nike, Adidas, Calvin Klein, Puma, Dior, Hugo Boss... Niciun brand cunoscut nu pare să lipsească de pe piaţa mărfurilor false. Mai mult, oamenii recunosc că vând mărfuri false.
Reporter: „Sunt Lacoste cumva?”
Comerciant: „Lacoste, Lacoste din Turcia! Lacoste. Sunt turceşti, sincer. Originale, vă daţi seama că nu avem cum să vă aducem, că alea...Dacă aş avea tricouri originale, vă daţi seama, că sunt mult mai scumpe alea”.
Printre haine şi încălţăminte, poţi găsi inclusiv genţi care imită produse de lux. Unele au pe aceeaşi etichetă branduri rivale.
Comercianţii mărfurilor de duzină profită de mirajul marilor firme. Au în favoarea lor argumentul că preţurile sunt foarte mici. Majoritatea produselor ce pot fi cumpărate din Complexul Europa provin din Turcia sau China. Tarabagiii susţin că inclusiv magazinele respectabile se aprovizionează de la ei.
Reporter „Aveţi şi alte firme?”
Comerciant: „Numai de la Adidas şi lumea ia de la noi şi le pune la magazin! ăsta pe net e 150 de lei. E la fel, la fel, păi, le ia de la noi şi le bagă în magazin. Dar uită-te pe site! Am oameni care vin şi cumpără de la mine şi le pun pe site. Vin, cumpără de la noi, le aşează, le aranjează, le mai pune câte o etichetă de-ailaltă, mallu-i mall”.
Acest complex este neschimbat de ani de zile. Poliţiştii spun că este greu să închidă astfel de puncte comerciale, din cauză că ar fi vorba de prejudicii indiviudale mici. Adunate, însă, astfel de tarabe aduc profituri uriaşe. Totul spre nemulţumirea producătorilor din industria textilă românească, aflată în dificultate.
Răzvan Murariu, comisar-șef: „Comercianţii de acolo nu vând cantităţi mari, vând cantităţi mici. Sunt găsiţi cu cantităţi mici de produse. Acele cantităţi mici de produse sunt ridicate, se constată ulterior că sunt contrafăcute, se întocmeşte dosar penal. Având în vedere că prejudiciul este mic, fapta nu este de o gravitate aşa de mare, ca urmare nu ajunge în instanţă. O amendă, plăteşte şi se poate întoarce liniştit la...Noi le luăm. Apar, le luăm, apar, le luăm! Apar alţii, alţii, alţii! Totuşi este o proprietate privată acolo”.
Mihai Păsculescu, preşedinte patronate industria textilă: „Vreau să vă spun că într-o discuţie de acum trei ani, când aveam nişte stocuri la fabrică şi le-am dat cuiva din Europa, mi-a spus că afacerea din Europa este de 1 milion de euro pe zi! Mi se pare realistă, pentru că atunci când noi reclamam, se duceau, toată lumea închid. Ai din cauza asta piaţa este plină numai de astfel de produse. Iar exportatorii care fac un export de aproape 6 miliarde de euro pe an nici măcar 5% din producţia de la aceste firme nu apare pe piaţa internă, pentru că e o concurenţă total neloială, atât ca preţ, calitate”.
Dincolo de periferie
Fenomenul a trecut dincolo de periferie. Poliţia confirmă: o parte din hainele de pe piaţa neagră ajung în marile magazine.
Răzvan Murariu, comisar-șef, Direcția de Investigare a Criminalității Economice: „Chiar am avut anul acesta câteva cazuri, în nişte malluri din ţară, nu dau acum nume, pentru că dosarele sunt încă în lucru. Da, au fost găsite pot să vă spun că în centrul ţării la Sibiu şi la Constanţa”.
Reporter: „Este pe acest fir conştient şi cel din mall sau se trezeşte ţepuit şi el?”
Răzvan Murariu: „Dar bineînţeles că ştie, pentru că niciodată un produs contrafăcut nu o să fie însoţit de o factură fiscală”.
Reporterii Digi24 au testat, cu camera ascunsă, ce produse se pot găsi într-un mare centru comercial din Bucureşti. Însoţiţi de un specialist în industria vestimentară, au identificat zeci de produse ce par a fi contrafăcute, expuse în special în vitrinele magazinelor de îmbrăcăminte sport.
Deşi susţin că desfăşoară frecvent controale, comisarii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor se confruntă cu o procedură greoaie când vine vorba să dovedească dacă un produs este fals sau nu. Consumatorii reclamă rar astfel de cazuri. Iar fără confirmarea firmelor „piratate”, ANPC nu poate demonstra nimic.
Adriana Capota, comisar Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor: „Noi nu avem un feedback de la un consumator. În momentul în care un consumator vine şi zice "Produsul ăsta este un fals", identifici întâi vânzătorul. ai dacă vânzătorul are o relaţie directă cu un furnizor care este abilitat de producător să facă vânzarea asta atunci te opreşti. ai ce este o problemă la noi este că producătorii mari nu au reprezentanţă în România. Și atunci te duci la primul importator. Importatorul întreabă el la... Deci e anevoioasă procedura de identificare a falsului!”
Bogdan Pandelică, preşedinte Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor: „Noi putem avea aşa, ca izvor de control, această reclamaţie a unui consumator care nu e mulţumit de produsul cumpărat, el constată că el nu este original şi a fost influenţat printr-o reclamă mincinoasă că nu este original. Sau un producător sesizează că pe piaţă sunt produse similare cu ale lui. Amenzile noastre contravenţionale sunt între 3000 şi 30.000 de lei ca valoare, oprirea produsului de la comercializare, confiscarea lui. Mai departe Poliţia este cea care hotărăşte dacă el este ars sau poate merge la comercializare mai departe”.
Cum ajung produsele în țară
Cele mai multe astfel de produse ajung în ţară prin porturi. Vameşii din Portul Agigea Sud şi poliţiştii Gărzii de Coastă descoperă în fiecare lună containere pline cu mărfuri falsificate.
Eduard Gheorghe, inspector Biroul Vamal de Frontieră Constanţa Sud: „Pentru perioada ianuarie-septembrie 2016, în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală, activitatea postului vamal Constanţa Sud poate fi rezumată astfel: peste 150 de acţiuni rezultate cu mărfuri susceptibile a fi contrafăcute. Peste 100 de mărci, branduri, designuri şi un brevet de invenţie. Valoarea acestor produse, ca produse originale, aproximativ 7 milioane de euro, în primele luni ale anului, dacă ar fi ajuns să fie vândute la preţul de produs original.
6.42-90% din mărfuri provin din China, destinaţia România şi am avut cazuri ţări membre ale UE. Chiar am avut un caz recent, pentru Polonia, marfă în tranzit”.
Nu toate containerele sunt însă controlate. Acestea sunt verificate prin sondaj, în funcţie de o analiză de risc, care cuprinde ţara de provenienţă, traseul sau firma care face importul.
Adrian Stoian, agent principal Garda de Coastă: „Încălţăminte în general, vin cu fel de fel de etichete, le sar tălpile, materialele din care sunt făcute sunt de foarte proastă calitate. Ne dăm toată silinţa să nu intre pe piaţă aşa ceva. Toate în general sunt China, marea majoritate China.
Reporter: „Și vă mai vine să cumpăraţi haine?”
Adrian Stoian: „Pe cuvânt că nu!”
În depozitele poliţiştilor de frontieră sunt păstrate mostre din mărfurile reţinute de-a lungul timpului. De la jucării, la haine sau telefoane mobile, toate fac portretul fenomenului traficului cu mărfuri contrafăcute.
Ofiţer specializat combatarea traficului cu mărfuri contrafăcute, Garda de Coastă: „Fenomenul s-a manifestat şi se manifestă, în cel mai ridicat grad, la nivelul porturilor maritime. După ce ajung în România, în cele mai multe cazuri se distrug. Pericolul social este să ajungă pe piaţă, pot fi făcute cu anumite vopseluri speciale, care pot aduce atingere pielii”.
Răzvan Murariu, comisar-șef, Direcția de Investigare a Criminalității Economice: „Vedeţi dumneavoastră, se fac importuri, este destul de dificil şi pentru cei de la vamă să verifice toate aceste importuri. Eu nu zic că le scapă celor de la vamă, dar de multe ori sunt disimulate aceste importuri. Odată ajunse în ţară sunt comercializate în complexele comerciale de tip en-gros, care le cunoaştem cu toţii, din Bucureşti, după care ajung în ţară la centre comerciale mai mici”.
Mihai Păsculescu, preşedinte patronate industria textilă: „La noi este punctul slab vama, privind controlul vamal. O dată nu se face acest control cum se face în alte ţări, calitative. La noi că nu au avut bani, nu fac laboratoare. ai nu verifică nimeni ce a intrat”.
Reorganizare la frontieră
În prezent, sistemul vamal, punctul de intrare al mărfurilor contrafăcute, trece printr-o reorganizare. Conducerea instituţiei este de părere că până nu se va finaliza acest proces, vama va continua să fie ţintă pentru mărfuri contrafăcute.
Dorel Fronea, vicepreşedinte ANAF, coordonator Direcţia Generală a Vămilor: „Din păcate, în anul 2013 a fost desfiinţată Autoritatea Naţională a Vămilor. În ultima lună de funcţionare a Autorităţii vamale, iulie 2013, traficul ilicit cu ţigarete în România era 11,8% din total consum. După desfiinţarea autorităţii vămilor, traficului ilicit cu ţigarete a ajuns în România la 19,8%. Şi ca să înţelegeţi ce înseamnă: un punct procentual de trafic ilicit de ţigarete valorează în jur de 35 de milioane de euro. Şi faceţi dumneavoastră un calcul cam câţi bani s-au pierdut la bugetul de stat prin desfiinţarea autorităţii centrale a vămilor. Eu v-am dat acest exemplu statistic, fiindcă în locul ţigaretelor putea să fie orice alt produs, puteau să fie produse contrafăcute. Dacă nu se eficientizează structurile vamale, clar traficul cu produse ilicite va creşte, există inclusiv riscul de vulnerabiliza securitatea frontierelor şi există riscul de a avea mai multe produse contrafăcute pe piaţă”.
Aceste mărfuri nu ajung doar în magazine sau pe tarabe. Traficul cu mărfuri contrafăcute s-a mutat, în ultimii ani, din stradă, online. Uneori se poate ajunge la situaţii absurde. Timişoreanul Alex Man a comandat, pentru prima oară în viaţa lui, de pe o pagină de Facebook, care susţinea că vinde pantofi sport la preţuri avantajoase. A primit în schimb, cu totul şi cu totul altceva.
Alex Man: Eu comandasem această pereche de adidaşi, după ce a venit coletul primisem această chestie, o espadrilă şi o sandală...Nici măcar bunul simţ să trimită o pereche, puteam să-i dau cuiva nevoiaş măcar”.
Povestea postată de Alex pe Facebook a devenit virală. Sute de oameni, din toată ţara, s-au plâns că au fost înşelaţi în acelaşi mod. Alex s-a hotărât să contacteze autorităţile. Numărul mare de mesaje primite de la alţi păgubiţi l-a făcut să înţeleagă că este vorba de o escrocherie de proporţii şi nu doar de un caz izolat.
Alex Man, păgubit: „Eu am avut în jur de 300-400 şi ceva de distribuiri doar de pe profilul meu. (...) Aveam inclusiv la mine în cartier o vecină de-a mea care şi ea păţise chestia asta şi mi-a spus "Am păţit şi eu tot cu ei chestia asta tot cu ei şi mi-a venit altă pereche de pantofi decât am comandat şi erau şi rupţi!". Din câţi mi-au scris, niciunul nu a făcut ceva să posteze pe Facebook, să meargă la poliţie, să meargă la OPC. Eu m-am învăţat minte. De unde să te gândeşti, când vezi că o pagină are mii de likeuri, nimic de rău, chiar nu am putut să bănuiesc că ar fi ceva de genul. N-am bănuit niciun moment”.
Păcăliți de etichete
Oamenii din lumea modei cred că piaţa bunurilor contrafăcute este aproape imposibil de eliminat. Este şi o chestiune ce ţine de mentalitate. Pentru mulţi, imaginea contează şi se lasă păcăliţi de etichete.
Mariana Romanică, consultant de imagine: „În primul rând este vorba despre dorinţa de a aparţine la o anumită clasă socială. ai faptul că având anumite produse de firmă sau fals care pare de firmă te încadrează cumva - sau crezi tu că te încadrează - în categoria socială de care ţi-ai dori să aparţii. De fapt, este vorba despre diferenţele dintre oamenii care cumpără aceste produse. Unii ştiu că sunt falsuri, alţii sunt păcăliţi că ar fi originale”.
Irina Markovits, consultant de imagine: „La nivel de industrie e foarte posibil să fie vorba de o infracţiune tolerată, dar e foarte posibil să fie vorba şi de cererea consumatorilor sau consumatoarelor, tocmai pentru că imaginea vinde cu ajutorul îmbrăcăminţii sau accesoriilor. ai din păcate trăim într-o lume în care valoarea noastră ca indivizi este cumva validată de preţul a ceea ce purtăm şi implicit de eticheta a ceea ce purtăm. ai atunci se întâmplă foarte des ca persoane care nu-şi permit produsele reale, totuşi să aspire la statutul respectiv, respectiv lux, high end, un cu totul alt nivel social şi atunci când ştiu că există această posibilitate, abuzează”.
Adina Necula, consultant de imagine: „În momentul de faţă cred că nu poate să fie controlată piaţa bunurilor contrafăcute, e foarte greu să o controlezi, pentru că a luat amploare şi mai ales în zona Asiei, unde ştim că se pot produce tot felul de replici. Fiind un fenomen de atât de mare amploare, cred că este destul de greu să îl stăpâneşti, mai ales dacă nu există nici interes în acest sens. Tot ce este posibil, ca în tot acest conglomerat să existe şi interese de natură economică. O piaţă neagră, care asemenea oricărei altei pieţe negre, este păguboasă”.
Marile branduri duc o adevărată luptă împotriva mărfurilor contrafăcute. În ultimii ani, accesul la târgurile internaţionale ale industriei se face doar în urma unor controale drastice. La fabricile româneşti care produc pentru mărci de renume se păstrează o evidenţă strictă asupra însemnelor de autenticitate.
Elena Stoica, patron fabrică de textile: „Nouă ne vin aceste alarme de la ei, sigilate, ele sunt inventariate, niciodată nu avem un plus ca să spui îmi rămân mie câteva şi pot să le folosesc. Sunt alţi clienţi care au apelat la etichete cu unde radio. Alţi clienţi folosesc ca element de identificare o aţă, care joacă rol de sigiliu. Sunt clienţi care au apelat la identificarea produsului prin numerotare. În momentul în care lipseşte o etichetă, ei ştiu că îţi lipseşte un produs. Aş putea spune că suntem atât de atenţi cu gestionarea acestor embleme... Mai atenţi decât să gestionăm restul, care de fapt e mult mai valoros. Totul din cauza contrafacerii”.
Mari branduri la colț de stradă
În România, însă, poţi găsi etichete ale unor mari branduri, de vânzare, la colţ de stradă. Reporterii Digi24 au găsit insigne şi etichete ale unor branduri de lux, gata să fie aplicate de oricine, pe orice produs, scoase la vânzare într-o mercerie din centrul Bucureştiului.
La o zi distanţă, vânzătoarele au recunoscut, pe camera ascunsă, că etichetele au fost deja vândute. Astfel, zeci de articole de îmbrăcăminte neetichetate pot pătrunde pe piaţă, cu etichete "de lux". Cu o investiţie minimă, profitul poate fi maxim.
Mariana Romanică, consultant de imagine: „În funcţie de eticheta care este pusă pe produs, desigur că profitul poate să fie foarte mare. O pereche de jeans de la o casă de modă celebră costă de la câteva sute de euro mai sus, dacă nu mai mult. Desigur că trebuie să fie o copie foarte bună ca să fie vândută la un astfel de preţ, dar profitul este foarte mare, mie la sută”.
Hainele contrafăcute, dincolo de faptul că sunt ieftine, prezintă destule riscuri pentru sănătate. Etichetele mint. Bumbacul nu este bumbac, iar substanţele pe care le pot conţine fibrele pot provoca alergii sau chiar boli grave. În laboratoarele specializate în testarea produselor textile, de cele mai multe ori, hainele de contrabandă nu trec testele de calitate.
Mariana Vameşu, inginer chimist, Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Textile: „Putem să punem în evidenţă substanţele nocive care pot exista pe aceste materiale textile şi care pot fi foarte dăunătoare corpului uman, cum ar fi formaldehida, cum ar fi metalele grele. Formaldehida este foarte dăunătoare, pentru că ea poate provoca, prin penetrarea cutanată alergii, intoxicaţii. Metalele grele şi ele sunt foarte dăunătoare organismului uman. Funcţie de metal se pot produce intoxicaţii foarte grave. Până la urmă pot dezvolta şi cancerul pentru organismul uman”.
Reporter: „Vi se întâmplă des să depistaţi astfel de substanţe în haine?”
Mariana Vameșu: „Atunci când sunt aduse şi sunt controlate, constatăm situaţii în care limitele care sunt admise sunt depăşite. Se întâmplă destul”.
O problemă de informare
Dincolo de riscurile pentru sănătate şi evaziunea fiscală, România se confruntă şi cu o problemă de informare a consumatorilor. Celor mai mulţi, nu le pasă ce cumpără, atâta vreme cât preţul este mic.
Răzvan Murariu, comisar-șef, Direcția de Investigare a Criminalității Economice: „Au fost diferite campanii de informare. Dar nu este rău să dezvoltăm aceste mai mult aceste campanii de informare, mai ales când vedem acum cazuri cum este Hexi, gen olimpiada de la Rio”.
Elena Stoica, patron fabrică de textile: „Eu cred că este ignorat. Cred că autorităţile nu şi-au dat încă seama de ceea ce presupune faptul că noi suntem cu adevărat asaltaţi de mărfuri contrafăcute. Efectiv piaţa este sufocată!”.
Irina Markovits, consultant de imagine: „Este vorba de etică şi de moralitate. Se încurajează şi o industrie underground, se încurajează chiar şi o falsitate a persoanei care poartă hainele respective. Până la urmă n-ar trebui să ne facă hainele cine suntem”.
După deceniile de restricţii din perioada comunistă, când o pereche de blugi era o raritate, românii trăiesc iluziile consumerismului, dornici să fie în pas cu moda. Au fost seduşi întâi de consignaţii, apoi de mall-uri. Etichetele şi logo-urile lucioase au devenit parte din viaţa lor. În spatele lor, însă, România pare să fi rămas o piaţă uriaşă a falsurilor, la periferia Europei.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
